Cristina Cohuț
Publicația britanică Financial Times a dezvăluit, vineri, 7 martie 2025, că dosarele penale în care este implicat Călin Georgescu ar putea împiedica oficializarea candidaturii sale la alegerile prezidențiale din România, programate pentru 4 mai 2025. Potrivit jurnaliștilor britanici, politicianul este perceput drept un „extremist de dreapta”, cu legături atât cu administrația Trump, cât și cu serviciile de informații ruse.
Legături controversate și poziții radicale
Într-o analiză detaliată, Financial Times expune orientările politice și conexiunile lui Călin Georgescu, prezentându-l ca pe un politician care manifestă simpatii evidente pentru regimuri autoritare. Într-un interviu acordat publicației în decembrie 2024, înainte ca votul să-i fie anulat de Curtea Constituțională a României (CCR), acesta declara deschis: „Mă identific total cu ceea ce spune Trump”. Mai mult, și-a exprimat dorința de a avea un parteneriat puternic cu Statele Unite, însă a ținut să îl laude și pe liderul de la Kremlin. „Încerc să imit patriotismul lui Vladimir Putin în România”, ar fi spus politicianul, conform sursei citate.
Anchetele penale ale lui Călin Georgescu
Călin Georgescu este suspectat de implicare în fapte grave, printre care legături cu grupări extremiste și posibila subminare a ordinii constituționale. Dacă aceste acuzații se vor confirma, politicianul ar putea risca o condamnare penală semnificativă. De altfel, el a fost deja audiat de procurori în cadrul unei anchete în desfășurare, iar la ieșirea de la interogatoriu a făcut un gest controversat, interpretat de unii ca fiind un salut nazist.
Deși susținătorii săi denunță o presupusă campanie de „eliminare politică”, autoritățile române par hotărâte să nu permită înregistrarea candidaturii sale. Două surse citate de Financial Times susțin că, din cauza anchetei penale, este foarte probabil ca Georgescu să nu primească undă verde pentru a participa la scrutin, transmite romaniatv.net.
Reacții dure din partea adversarilor politici
Crin Antonescu, candidatul alianței proeuropene la alegerile prezidențiale, a reacționat ferm, comparându-l pe Călin Georgescu cu o „fantomă” a Securității din perioada comunistă. „Este o fantomă a fostei Securități, are discursul Securității, are probabil sprijinul fostei Securități”, a declarat Antonescu, exprimându-și indignarea față de faptul că, la 35 de ani de la Revoluția din 1989, România se confruntă cu astfel de situații. „Este absolut rușinos ca, la 35 de ani după revoluția împotriva comunismului și a Securității, să ne confruntăm acum cu o mare minciună”, a adăugat el.
Susținere externă și presiuni geopolitice
Un alt aspect subliniat de Financial Times este sprijinul pe care Georgescu l-ar primi din partea unor agenții de informații ruse. Potrivit sursei citate, Moscova consideră că acuzațiile la adresa sa fac parte dintr-o amplă strategie de eliminare a liderilor politici anti-sistem din Europa.
Într-un context geopolitic tensionat, candidatura lui Călin Georgescu pare să fie o sursă de dispute între marile puteri. Pe de o parte, SUA urmăresc cu atenție situația, fiind preocupate de eventualele influențe externe asupra alegerilor din România. Pe de altă parte, Rusia critică dur acțiunile autorităților române, interpretând ancheta penală ca pe o încercare de marginalizare a unui politician favorabil relațiilor cu Estul.
Va fi sau nu acceptat în cursă?
Pe măsură ce data limită pentru oficializarea candidaturilor se apropie, întrebarea principală rămâne dacă Georgescu va putea sau nu să intre în competiția prezidențială. Deși susținătorii săi insistă că dosarul său este parte a unei „vânători de vrăjitoare”, surse apropiate anchetei afirmă că există suficiente motive pentru a-i bloca candidatura.
Conform legislației române, candidații la alegerile prezidențiale trebuie să îndeplinească anumite criterii de integritate, iar problemele penale pot constitui un impediment serios. Dacă dosarul său va fi respins, ar putea urma o serie de contestații și dispute legale, însă decizia finală aparține Biroului Electoral Central și, în ultimă instanță, Curții Constituționale.
