Vanatoru Andreea
Premierul Ilie Bolojan a clarificat vineri, 13 martie 2026, că tema reintroducerii stagiului militar obligatoriu nu a fost abordată în cadrul celei mai recente ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Șeful Guvernului a subliniat că, în schimb, Ministerul Apărării Naționale a demarat anul acesta un program de voluntariat dedicat tinerilor care doresc să urmeze o pregătire în armată.
Premierul Bolojan: „Nu s-a discutat în CSAT despre stagiul militar obligatoriu”
Declarațiile au fost făcute la Bihor, unde premierul a răspuns întrebărilor legate de posibilitatea reintroducerii serviciului militar obligatoriu pe agenda CSAT. Bolojan a explicat că Executivul se concentrează exclusiv pe extinderea și consolidarea programelor de voluntariat militar, pentru care sunt deja alocate resurse financiare în bugetul actual. Aceasta inițiativă vizează implicarea tinerilor în activități militare fără a impune obligația serviciului militar pentru întreaga populație tânără. ”Nu s-a discutat în CSAT, la ultima şedinţă, despre stagiul militar obligatoriu”, a răspuns premierul, scrie România TV.
Premierul a precizat că Ministerul Apărării a conceput un program care le permite tinerilor din România să se înscrie voluntar pentru pregătire militară, respectând limitele financiare stabilite în buget.
Totodată, președintele România a prezentat principalele subiecte abordate în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Printre acestea s-au numărat analiza situației de securitate din Orientul Mijlociu, evaluarea efectelor economice generate de conflict, precum și coordonarea colaborării militare cu Statele Unite ale Americii.
”El are alocare prin buget şi începând din acest an, cel puţin 1000-2000 de tineri din România vor putea accesa acest sistem, dar este sistemul de voluntariat”, a completat şeful Executivului.
„Al doilea punct de pe ordinea de zi a vizat situația economică și consecințele economice ale războiului, creșterea prețurilor pe piața internațională ale petrolului, aici am avut o expunere a domnului ministru al energiei și discuții, premierul, ministrul energiei, ministrul de finanțe, asupra diferitelor scenarii la care putem să ne așteptăm, care va fi reacția statului român în funcție de aceste scenarii.
În ceea ce privește gazul, nu petrolul, guvernul a adoptat deja, începând cu 1 aprilie, o schemă de plafonare, de controlare a prețurilor, încât populația și companiile să nu fie afectate.”, a adăugat Nicuşor Dan.
Semnificația acordurilor energetice semnate la București de președintele Românie
Premierul Ilie Bolojan a explicat și semnificația acordurilor energetice semnate la București de președintele României, Nicușor Dan, și de liderul ucrainean Volodimir Zelenski. Șeful Guvernului a precizat că documentul nu obligă România să depoziteze gaze naturale în Ucraina sau în alte state din regiune, ci stabilește doar posibilitatea unei cooperări mai strânse între țările din Europa de Est în domeniul energetic.
Ilie Bolojan a subliniat că acordul semnat la București nu înseamnă că România va începe automat să depoziteze gaze naturale în Ucraina sau în alte state care dispun de capacități de stocare. Potrivit premierului, documentul stabilește cadrul unei colaborări regionale, care ar putea fi utilizată în situații speciale, atunci când statele din regiune au nevoie să își sprijine reciproc aprovizionarea cu energie.
„Nu înseamnă că dacă Ucraina sau o altă ţară are capacitate de depozitare, România va depozita gazele în ţara respectivă. Înseamnă că există această posibilitate. Atunci când putem, ţările din această parte de Europa, pentru a ne asigura rezervele de combustibil, pentru a ne asigura surse de alimentare diverse, trebuie să colaborăm atât pe zona de interconectări, magistrale de gaz, magistrale de reţele electrice de mare putere, zone de stocare, în aşa fel încât, atunci când este cazul, să ne putem ajuta unii pe alţii”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
foto: arhivă
