Stare de alertă din 15 mai în România. Ce înseamnă și de ce e diferită de starea de urgență

Președintele României, Klaus Iohannis a anunțat luni, 4 mai că România va ieși din stare de urgență pe 15 mai, dar va fi înlocuită de starea de alertă. Totodată, șeful statului a anunțat și noi măsuri care vor fi luate după data de 15 mai.

Ce înseamnă stare de alertă?

Conform Ordonanței de Urgență nr.21/2004, starea de alertă face referire la punea imediată în aplicare a planurilor de acțiuni și restricții, limitare și înlăturare a consecințelor situației de urgență.

Trebuie reținut faptul că starea de alertă nu va fi instituită de Președintele Țării, ci de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență.

Potrivit art.53 din Constituția României, starea de alertă prevede restrângerea unor libertăți și drepturi doar dacă este necesară într-o societate democratică.
Așadar, după ce starea de urgență va expira, cetățenii români vor avea voie să iasă din case fără a mai fi nevoiți că completeze declaratia pe proprie răspundere.

„Starea de urgenţă nu va fi prelungită. În acest fel, data de 14 mai va fi ultima zi în care mai avem stare de urgenţă în România. Începând din 15 mai, pentru a ţine epidemia sub control, vom intra într-o aşa numită stare de alertă (…) ne vom putea mişca în interiorul localităţii unde avem treabă, dar fără exagerări. Deplasările să se facă atunci când sunt necesare, dar nu vom mai fi obligaţi să declarăm unde mergem”, a declarat astăzi, Klaus Iohannis.

Însă, vor mai fi restricționate unele drepturi pentru a se ține sub control răspândirea cu noul virus. Regulile de distanțare și grupurile formate din maxim 3 persoane vor fi păstrate.

Care este diferența dintre starea de urgență și starea de alertă

După ce va fi instituită starea de alertă, limitările sau restrângerile de drepturi ar putea fi impuse doar prin adoptarea unui act normativ de tipul unei legi organice.

Diferența principală dintre cele două, este aceea că în timpul stării de urgență, restricțiile anumitor drepturi au fost impuse de către ordonanțele militare, în timpul stării de alertă, restricțiile sutn luate de către Parlamentul.

„Aşadar, cum în lipsa menţinerii stării de urgenţă, astfel de restrângeri nu ar mai putea fi adoptate în cadrul unei stări de alertă, înseamnă că orice limitare sau restrângere redevine (în mod firesc) o posibilitate exclusivă a autorităţii legislative, respectiv a Parlamentului”, a explicat avocatul Codrin Ţarălung.