Cristina Cohuț
Anunț surpriză! SUA își retrag 50% din efectivele militare din Siria, după o prezență de peste un deceniu în regiune. Pentagonul a confirmat retragerea a 1.000 de soldați, în timp ce președintele Donald Trump susține ferm: „Nu este lupta noastră”. Mișcarea vine în contextul unor schimbări majore de strategie în Orientul Mijlociu și a frustrărilor crescânde privind conflictul din Ucraina.
Pentagonul anunță retragerea: „Prezența va fi redusă la sub o mie de soldați”
Departamentul american al Apărării a transmis vineri, printr-un comunicat oficial, că Statele Unite vor reduce la jumătate efectivele militare aflate în Siria. În prezent, aproximativ 2.000 de soldați americani sunt desfășurați în regiune, majoritatea în nord-estul țării, acolo unde au sprijinit forțele kurde împotriva grupării Stat Islamic.
„Această consolidare demonstrează pașii importanți pe care i-am făcut pentru a degrada atractivitatea și capacitățile operaționale ale grupării Stat Islamic, în regiune și în întreaga lume”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell. Acesta a adăugat că decizia este rezultatul unei evaluări strategice care vizează optimizarea resurselor și prioritizarea altor teatre de operațiuni.
Conform anunțului, retragerea va avea loc treptat, pe parcursul următoarelor luni, urmând ca „prezența americană în Siria să scadă la mai puțin de o mie de soldați”.
Trump își menține poziția: „Siria nu este prietenul nostru”
Președintele Donald Trump, revenit la Casa Albă în ianuarie 2025, a reafirmat poziția sa sceptică privind implicarea Statelor Unite în conflictul sirian. Încă din campania electorală, Trump a susținut că Siria reprezintă „o mizerie” în care America nu ar trebui să se implice.
„Siria este o mizerie, dar nu este prietenul nostru, (…) nu este lupta noastră”, a scris liderul de la Washington într-o postare din decembrie 2024, în timpul ofensivei care a dus la căderea regimului Assad. Mesajul venea în contextul în care o coaliție condusă de islamiști a preluat controlul țării, punând capăt unei domnii de peste 50 de ani a clanului Assad.
Retragerea trupelor nu este însă o decizie luată brusc. Surse militare indică faptul că Pentagonul analizează de luni bune modalitățile prin care să reducă implicarea directă a SUA în conflictele din Orientul Mijlociu.
Prezență istorică a SUA în Siria: de la lupta împotriva SI la protejarea aliaților kurzi
Trupele americane au fost desfășurate în Siria începând cu 2014, în cadrul coaliției internaționale anti-SI. În acea perioadă, gruparea teroristă ocupa teritorii vaste în Siria și Irak, iar intervenția americană a avut un rol esențial în recucerirea acestora.
Cucerirea unor vaste regiuni în Siria și Irak de către SI începând cu 2014 a declanșat intervenția unei coaliții internaționale condusă de Statele Unite, vizând în primul rând sprijinirea, pe cale aeriană, a unităților armatei irakiene și a kurzilor care luptau la sol împotriva SI.
Dar Washingtonul a desfășurat atunci și mii de soldați pentru a sprijini aceste trupe locale și a-și conduce propriile operațiuni militare.
După victoria împotriva SI, declarată în 2017 în Irak și 2019 în Siria, o prezență militară americană a rămas pe teren pentru a elimina celulele rămase ale grupărilor jihadiste.
Astăzi, în ciuda victoriei formale, pericolul nu a dispărut complet. „SI a fost învins în 2019, dar celule jihadiste au rămas active”, notează surse din cadrul agențiilor internaționale de securitate.
Trump: „Sunteți proști, sunteți nebuni, sunteți niște oameni oribili”
Tot vineri, președintele american a avut o altă intervenție fermă, confirmând că SUA sunt gata să renunțe la eforturile de negociere a păcii în Ucraina, dacă nu apar progrese concrete. Declarațiile sale au fost făcute în contextul unei serii de întâlniri diplomatice la Paris și Roma, unde SUA au discutat cu liderii europeni și ucraineni.
„Rapid, vrem să rezolvăm”, a declarat Trump reporterilor de la Casa Albă. „Acum, dacă, din anumite motive, una dintre cele două părţi îngreunează foarte mult situaţia, vom spune pur şi simplu: ‘Sunteţi proşti, sunteţi nebuni, sunteţi nişte oameni oribili’, şi vom trece mai departe. Dar să sperăm că nu va trebui să facem asta”, a spus preşedintele american, potrivit Newsweek.
Comentariile sale au fost dublate de cele ale secretarului de stat Marco Rubio, aflat la Paris: „Nu vom continua cu acest efort săptămâni şi luni la rând. Prin urmare, trebuie să determinăm foarte rapid acum, şi mă refer la o chestiune de zile, dacă acest lucru este realizabil sau nu în următoarele câteva săptămâni”.
Rubio a adăugat: „Dacă nu este posibil, dacă suntem atât de departe unul de celălalt încât acest lucru nu se va întâmpla, atunci cred că preşedintele este probabil într-un punct în care va spune: „Ei bine, am terminat””.
Întrebat cât timp este dispus să aştepte, Trump a răspuns: „Marco are dreptate când spune … vrem să vedem că se termină”. Iar la întrebarea dacă preşedintele rus Vladimir Putin trage de timp, liderul american a răspuns: „Sper că nu”.
Frustrare crescândă la Washington: „Acesta va fi războiul lui Trump?”
În ultimele săptămâni, surse din administrația americană au recunoscut că speranțele pentru un acord de pace rapid în Ucraina au scăzut semnificativ. Diplomații europeni confirmă că există o frustrare crescândă la Casa Albă, mai ales în ceea ce privește poziția Rusiei.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că s-au înregistrat deja unele progrese în privinţa unui acord de pace, dar că au fost dificile contactele cu Washingtonul. El a declarat că Rusia depune eforturi pentru a rezolva conflictul, asigurându-şi în acelaşi timp propriile interese. Moscova rămâne deschisă dialogului cu Statele Unite, a adăugat el.
Discuțiile de joi de la Paris au fost primele discuții substanțiale, la nivel înalt, privind eforturile de pace conduse de Trump. Acestea au inclus și participarea puterilor europene. Marco Rubio a declarat că un cadru de pace american prezentat în timpul întâlnirii a avut parte de o „primire încurajatoare”.
Biroul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a numit discuţiile constructive şi pozitive.
SUA oferă Ucrainei o „foaie de termeni” pentru pace
Vicepreşedintele american JD Vance, aflat la Roma, a transmis că este optimist în privința unei eventuale încetări a conflictului: „Suntem încrezători că Statele Unite ar putea contribui la încheierea acestui război foarte brutal”.
Întâlniri suplimentare sunt planificate pentru săptămâna următoare, la Londra. Scopul: oferirea de timp Ucrainei pentru a analiza în profunzime „foaia de termeni” propusă de Washington. Potrivit unor oficiali, Kievul este dispus să accepte o încetare a focului totală – pe uscat, pe mare și în aer – pentru cel puțin 30 de zile.
O sursă apropiată administrației americane a declarat că președintele Trump se întreabă dacă mai merită continuate discuțiile, în lipsa unui progres clar. „Comentariile lui Rubio reflectau frustrarea lui Trump cu privire la această problemă și îngrijorarea că acesta va fi în curând „războiul lui Trump””, a adăugat sursa.
Fără SUA, negocierile de pace riscă să eșueze complet
Analiștii avertizează că retragerea Statelor Unite din procesul de negociere ar avea consecințe majore asupra stabilității globale. În lipsa influenței Washingtonului, nici Moscova, nici Kievul nu ar mai simți presiunea necesară pentru a ajunge la un compromis.
„În cazul în care Washingtonul se retrage, eforturile de a intermedia o pace ar eşua probabil, deoarece nicio altă ţară nu este capabilă să exercite o presiune similară atât asupra Moscovei, cât şi asupra Kievului”, avertizează un diplomat european.
În timp ce în Siria SUA își reduc vizibil prezența militară, în Ucraina riscă să-și diminueze și rolul diplomatic. O dublă retragere care ar putea redesena din temelii rolul Americii în lume – sau, din perspectiva Casei Albe, o reconfigurare necesară pentru protejarea intereselor interne.
