La examenul de Bacalaureat 2025, proba scrisă la Istorie – obligatorie pentru elevii de la profilul uman – a adus în prim-plan un subiect de profundă importanță pentru înțelegerea parcursului național al României moderne. Candidații au avut de redactat un eseu amplu, structurat pe aproximativ două pagini, în care să analizeze constituirea și evoluția statului român în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.
Subiecte Istorie BAC 2025
Subiectul III, considerat de mulți elevi decisiv pentru nota finală, a solicitat o abordare coerentă, cronologică și argumentativă, bazată pe fapte istorice concrete. Cerințele impuse au vizat momente esențiale din istoria modernă a României, precum Unirea Principatelor, modernizarea instituțională, participarea la conflicte internaționale și orientările de politică externă în contextul Primului Război Mondial.
Examenul a fost susținut de absolvenții filierei teoretice, profil umanist, din toate specializările, precum și de elevii din cadrul filierei vocaționale, aparținând profilurilor artistic, sportiv, pedagogic și teologic. Printre specializările vocaționale regăsim: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activități extrașcolare, pedagog școlar și educator-puericultor.
Timpul de rezolvare pentru întreaga probă scrisă a fost de 180 de minute, iar cronometrul a început imediat după distribuirea subiectelor către candidați.
Structura subiectului III la Istorie – BAC 2025
La punctul III din subiectele de Bacalaureat, elevii au avut de redactat un eseu istoric care să reflecte înțelegerea și analiza procesului de constituire a statului român modern și evoluția acestuia până în perioada Primului Război Mondial. Redactarea trebuia să atingă următoarele cerințe specifice:
- Prezentarea unei acțiuni desfășurate de români în perioada 1857–1859, care să evidențieze eforturile pentru unificarea Principatelor Române.
- Precizarea unei măsuri adoptate în statul român între 1861–1866, alături de menționarea a două aspecte relevante privind această măsură (de exemplu, reforme administrative sau legislative).
- Menționarea a două fapte istorice în care România a fost implicată în context internațional între 1875–1885, o perioadă marcată de războiul pentru independență și consolidarea relațiilor diplomatice.
- Formularea unui punct de vedere referitor la politica externă a României în perioada 1916–1918, cu susținerea acestuia printr-un argument istoric pertinent.
Această temă a oferit elevilor ocazia să demonstreze nu doar cunoștințele acumulate, ci și capacitatea de a construi un discurs istoric coerent și argumentat, cu legături logice între evenimente, procese și decizii politice.
Ce alte cerințe au avut candidații la subiectele de Istorie – BAC 2025
Pe lângă eseul de la Subiectul III, elevii au avut de rezolvat și cerințele celorlalte două secțiuni ale testului:
- Subiectul I a constat în întrebări pe baza a două texte suport, extrase din:
- H. Kissinger – Diplomația
- J. Carpentier și Fr. Lebrun – Istoria Europei
Aceste fragmente au fost însoțite de itemi care testau abilitățile de înțelegere, interpretare și extragere de informații din surse istorice, punând accent pe competențele de analiză și corelare a datelor.
- Subiectul II a vizat aspecte factuale și conceptuale din alte perioade istorice relevante pentru programa de Bacalaureat, fiind structurat în întrebări cu răspuns scurt sau cerințe argumentative.
Această probă de Istorie din cadrul BAC 2025 a reprezentat o oportunitate pentru elevi de a evidenția nu doar cunoștințele teoretice, ci și modul în care pot construi o viziune integrată asupra istoriei moderne a României. În centrul atenției s-au aflat procesele de unificare, modernizare și afirmare internațională a statului român, subiecte esențiale în formarea unei conștiințe istorice solide.