Cristina Cohuț
Nicușor Dan a vorbit despre prima vizită oficială pe care și-o dorește ca președinte. Alegerea sa nu este întâmplătoare. Nicușor Dan a spus clar: „Mi-aș dori foarte mult Republica Moldova”. A adăugat însă că urgențele internaționale pot impune altă ordine. Între Bruxelles, Washington și Chișinău, președintele indică o direcție clară. O direcție de suflet și de responsabilitate regională.
Republica Moldova, prima alegere simbolică
Nicușor Dan a fost întrebat despre primele sale intenții diplomatice. A răspuns fără ezitare și a spus exact ce gândește
„Republica Moldova, Bruxelles sau Washington, în funcție de necesități. Mi-aș dori foarte mult Republica Moldova, pentru că este simbolic”, a afirmat președintele României, în cadrul evenimentului „Black Sea and Balkans Security Forum”.
Prin această alegere, Nicușor Dan transmite un mesaj dublu. În interior, arată că prioritățile naționale includ consolidarea relațiilor cu românii de peste Prut. În exterior, transmite Europei că România nu va abandona niciodată aspirațiile pro-europene ale Republicii Moldova.
Între Bruxelles, Washington și Chișinău
Nicușor Dan nu a ignorat realitatea geopolitică. A admis că prima vizită oficială poate fi dictată și de nevoile momentului, de urgențele de securitate, de dinamica internațională și de parteneriatele strategice.
„Dacă apar urgențe, una sau alta dintre alternative”, a adăugat el.
Bruxelles rămâne centrul decizional al Uniunii Europene. Iar Washington este garanția de securitate strategică. În această speță, un președinte proaspăt ales trebuie să-și arate disponibilitatea de colaborare, să confirme angajamente și să întărească relațiile.
Dar faptul că, dintre toate opțiunile, a ales să menționeze Moldova prima arată ceva important. Arată că politica externă a lui Nicușor Dan va avea și o dimensiune afectivă. Că nu va fi ghidată doar de cifre și tratate. Ci și de idealuri. De identitate. De memorie.
Ucraina, o linie clară: „Ajutorul va continua”
În cadrul aceluiași eveniment, președintele Nicușor Dan a făcut și o declarație fermă despre Ucraina. Poziția sa este fără echivoc. Ajutorul României va continua.
„Ucraina este un stat prieten. Preferăm ca în vecinătatea României și a Republicii Moldova să avem un stat prieten”, a spus el. „Ajutorul pentru Ucraina va continua. Ne dorim cu toții să ajungem la o pace cât mai rapidă, sau cel puțin un armistițiu”, a mai precizat Nicușor Dan, potrivit digi24.ro.
România va rămâne implicată activ. Nu doar în susținerea Ucrainei pe timp de război, ci și în eforturile de reconstrucție care vor urma. Iar acest angajament nu este condiționat politic. Este un principiu.
România ca punte între Est și Vest
În discursul său, Nicușor Dan a făcut o trecere fină între memorie istorică și geopolitică de actualitate. A vorbit despre Republica Moldova și despre Ucraina în aceeași frază. Nu întâmplător.
România poate și trebuie să joace un rol central. Nu doar ca stat membru al UE și NATO. Ci ca punte, ca actor responsabil și ca țară care înțelege regiunea, care cunoaște sensibilitățile locale. Și care are experiența tranziției democratice.
„România a făcut asta cu gândul la propria sa securitate și la securitatea Republicii Moldova”, a spus Nicușor Dan.
A fost un mesaj adresat atât publicului intern, cât și partenerilor externi. România nu e doar un beneficiar de securitate. Este un furnizor de stabilitate în regiune. Și nu doar în plan militar. Ci și în plan economic, umanitar, instituțional.
O viziune coerentă asupra regiunii
Nicușor Dan a salutat poziționarea guvernelor anterioare față de războiul din Ucraina. Deși a fost un critic al multora dintre deciziile interne ale guvernelor din ultimii ani, în acest punct a avut o poziție echilibrată.
„Am fost cumva un opozant al guvernărilor din ultimii trei ani, dar am salutat modul în care România s-a poziționat față de războiul din Ucraina”, a declarat el.
Nicușor Dan nu a vorbit doar despre ajutor militar sau susținere politică. A adus în discuție și etapa următoare: reconstrucția. România, spune el, trebuie să participe activ. Nu doar pentru că este vecină cu Ucraina. Ci pentru că este parte a Europei. Și pentru că este, la rândul său, beneficiara solidarității europene.
„Europa și România, ca parte a Europei, trebuie să dea Ucrainei toate argumentele ca pacea pe care o va negocia să fie cât mai rezonabilă pentru ea însăși. Și după ce vom avea asta, suntem foarte deschiși la a participa la efortul de reconstrucție”, a subliniat președintele ales.
În mod implicit, această abordare presupune și consolidarea infrastructurii din zona de est a României. Drumuri, cale ferată, puncte vamale. Tot ce poate transforma România într-o poartă eficientă pentru reconstrucția Ucrainei.
