Ana Sasu
Te trezești frecvent în timpul nopții sau ai impresia că somnul tău este întrerupt chiar dacă nu îți amintești să fi deschis ochii? Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Liège, Belgia, sugerează că anumite tipare de somn fragmentat ar putea fi asociate cu un risc genetic mai ridicat pentru boala Alzheimer, în special la adulții mai în vârstă.
Rezultatele nu înseamnă că persoanele care se trezesc noaptea vor dezvolta Alzheimer. Cercetătorii vorbesc despre o asociere observată într-un anumit grup de participanți, nu despre o relație directă de cauză și efect. Totuși, studiul readuce în atenție rolul somnului în menținerea sănătății creierului și posibilitatea ca anumite schimbări ale arhitecturii somnului să apară cu mult înaintea unor simptome cognitive evidente.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și afectează milioane de persoane la nivel mondial. Numai în Statele Unite, peste șapte milioane de oameni trăiesc cu această afecțiune neurodegenerativă.
Alzheimer poate provoca pierderi progresive de memorie, dificultăți de orientare, probleme de limbaj și comunicare, modificări de comportament și pierderea treptată a autonomiei.
Ce sunt micro-trezirile și de ce au atras atenția cercetătorilor
Studiul s-a concentrat asupra unui fenomen numit uneori „micro-trezire” sau micro-awakening.
Aceste episoade sunt foarte scurte și presupun o creștere temporară a activității cerebrale în timpul somnului.
Persoana nu este neapărat suficient de trează pentru a-și aminti episodul dimineața.
Din acest motiv, cineva poate avea numeroase micro-treziri în timpul nopții fără să spună că s-a trezit de mai multe ori.
Problema apare atunci când astfel de episoade fragmentează somnul și reduc timpul petrecut în anumite faze importante.
Cercetătorii de la Universitatea din Liège au analizat tiparele de somn ale unui grup de peste 500 de persoane.
Participanții au fost împărțiți în două categorii de vârstă: tineri cu vârste între 18 și 31 de ani și adulți cu vârste între 50 și 69 de ani.
Activitatea cerebrală din timpul somnului a fost monitorizată cu ajutorul electroencefalogramei.
Electroencefalograma, cunoscută și sub abrevierea EEG, măsoară activitatea electrică a creierului și poate oferi informații despre diferitele stadii ale somnului.
În grupul participanților mai în vârstă, cercetătorii au identificat o asociere între micro-trezirile frecvente și un risc genetic mai ridicat pentru boala Alzheimer.
Acest lucru a atras atenția deoarece persoanele respective nu prezentau simptome de declin cognitiv.
Cu alte cuvinte, participanții erau considerați sănătoși din punct de vedere cognitiv în momentul evaluării.
În cazul participanților tineri, aceeași formă de fragmentare a somnului nu a fost asociată în același mod cu riscul genetic analizat, potrivit Click!
Somnul fragmentat nu înseamnă automat Alzheimer
Este importantă diferența dintre o asociere statistică și o relație de cauzalitate.
Faptul că două fenomene apar împreună nu demonstrează că unul îl provoacă pe celălalt.
Cercetătorii nu au demonstrat că micro-trezirile provoacă boala Alzheimer.
La fel, studiul nu arată că o persoană care se trezește frecvent noaptea va dezvolta inevitabil o boală neurodegenerativă.
Somnul poate fi fragmentat din numeroase motive.
Printre acestea se numără stresul, anxietatea, zgomotul, temperatura camerei, consumul de alcool, cafeaua, anumite medicamente, durerile cronice sau nevoia de a merge frecvent la toaletă.
Apneea obstructivă în somn este o altă cauză importantă.
În această tulburare, respirația se oprește temporar în mod repetat în timpul nopții.
Creierul reacționează prin treziri foarte scurte care restabilesc respirația.
Persoana poate să nu își amintească aceste episoade, dar dimineața se poate trezi obosită, cu dureri de cap sau senzația că somnul nu a fost odihnitor.
De asemenea, fragmentarea somnului devine mai frecventă odată cu înaintarea în vârstă.
Structura normală a somnului se modifică în timp, iar somnul profund poate deveni mai scurt.
Din acest motiv, autorii cercetării subliniază că este nevoie de studii suplimentare.
Studiul are și limite importante
Rezultatele sunt interesante, dar trebuie interpretate cu prudență.
Una dintre principalele limitări este dimensiunea grupului de participanți mai în vârstă.
Din totalul de peste 500 de participanți, numai 87 făceau parte din categoria de vârstă mai ridicată analizată în detaliu.
Un astfel de eșantion este relativ mic pentru a formula concluzii generale despre întreaga populație.
De asemenea, cercetarea nu demonstrează că persoanele cu micro-treziri frecvente vor dezvolta Alzheimer.
Pentru a confirma o asemenea legătură, ar fi necesară monitorizarea participanților pentru perioade lungi de timp.
Cercetătorii ar trebui să observe dacă persoanele cu anumite tipare de somn dezvoltă ulterior tulburări cognitive într-o proporție mai mare decât celelalte.
Ar fi necesare și studii pe grupuri mai numeroase și mai diverse.
Totodată, somnul este influențat de foarte mulți factori.
Starea cardiovasculară, greutatea corporală, nivelul de activitate fizică, stresul, tulburările respiratorii și medicamentele pot modifica profund arhitectura somnului.
Din acest motiv, izolarea unui singur factor este dificilă.
De ce somnul este atât de important pentru creier
Chiar dacă relația exactă dintre somn și Alzheimer este încă cercetată, există numeroase dovezi că somnul de calitate este important pentru sănătatea cerebrală.
În timpul nopții, creierul nu este pur și simplu „oprit”.
Activitatea sa se modifică, iar diferitele etape ale somnului îndeplinesc funcții distincte.
Somnul profund este asociat cu procese importante de restaurare.
În această perioadă, creierul contribuie la consolidarea informațiilor și a amintirilor acumulate în timpul zilei.
Somnul este implicat și în reglarea metabolismului cerebral.
În ultimii ani, cercetătorii au acordat o atenție tot mai mare mecanismelor prin care creierul elimină anumite produse metabolice.
Printre substanțele studiate se află beta-amiloidul.
Această proteină este implicată în patologia bolii Alzheimer atunci când se acumulează în creier sub forma unor depozite anormale.
Cercetările sugerează că procesele de eliminare a unor produse metabolice sunt mai active în timpul anumitor faze ale somnului.
Acesta este unul dintre motivele pentru care oamenii de știință investighează dacă tulburările cronice de somn pot influența riscul neurodegenerativ.
Somnul profund ar putea oferi indicii timpurii
Un alt domeniu de interes îl reprezintă așa-numitul somn cu unde lente sau slow-wave sleep.
Aceasta este una dintre cele mai profunde faze ale somnului.
În timpul ei, activitatea cerebrală încetinește și apar unde electrice caracteristice.
Specialiștii studiază dacă modificările acestei faze ar putea reprezenta, în anumite situații, un marker timpuriu pentru schimbări cerebrale.
Neurologul Arman Fesharaki-Zadeh, de la Yale, a atras atenția asupra relației dintre somnul profund și sănătatea cognitivă.
Totuși, utilizarea arhitecturii somnului ca instrument de diagnostic pentru Alzheimer nu face parte în prezent din evaluarea de rutină.
O persoană nu poate fi diagnosticată cu Alzheimer doar pentru că doarme prost sau se trezește frecvent.
Diagnosticul unei tulburări neurocognitive presupune evaluări medicale complexe.
Acestea pot include teste cognitive, examinare neurologică, analize și investigații imagistice, în funcție de situație.
Când trezirile nocturne ar trebui investigate
Trezirile ocazionale sunt normale.
Aproape orice persoană se poate trezi uneori în timpul nopții.
Situația merită însă discutată cu un medic atunci când somnul este fragmentat constant și apar simptome în timpul zilei.
Somnolența excesivă, dificultățile de concentrare, iritabilitatea și scăderea randamentului pot indica faptul că somnul nu este suficient de odihnitor.
Sforăitul puternic poate fi, de asemenea, un semnal important.
Dacă este însoțit de pauze respiratorii observate de partener, senzație de sufocare în timpul nopții sau dureri de cap dimineața, poate exista suspiciunea de apnee în somn.
Persoanele care se trezesc frecvent pentru a urina ar trebui să discute și această problemă cu medicul.
Fenomenul poate avea cauze urologice, metabolice sau cardiovasculare.
Durerea cronică poate întrerupe, la rândul ei, somnul.
În unele cazuri, insomnia este cea care determină treziri repetate și dificultatea de a readormi.
Important este ca problema să nu fie pusă automat pe seama Alzheimer.
Există numeroase explicații mult mai frecvente pentru somnul fragmentat.
Ce poate ajuta la reducerea riscului de declin cognitiv
Boala Alzheimer are o componentă genetică importantă, însă riscul individual este influențat și de numeroși factori legați de sănătatea generală.
Nu există o metodă garantată prin care boala să poată fi prevenită.
Există însă obiceiuri asociate cu o sănătate cerebrală mai bună.
Activitatea fizică regulată este una dintre cele mai importante recomandări.
Pentru adulți, orientările medicale folosesc frecvent ca reper cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână.
Mersul alert, ciclismul, înotul sau activitățile de grădinărit pot fi opțiuni potrivite.
Mișcarea contribuie și la controlul tensiunii arteriale, greutății și glicemiei.
Toate acestea sunt relevante pentru sănătatea cardiovasculară și cerebrală.
Controlul hipertensiunii este de asemenea important.
Valorile crescute ale tensiunii arteriale pe termen lung sunt asociate cu un risc mai mare de afectare vasculară și declin cognitiv.
Diabetul trebuie monitorizat și tratat corect.
Pierderea auzului este un alt factor care nu ar trebui ignorat.
Persoanele cu hipoacuzie ar trebui evaluate și să utilizeze soluțiile recomandate de specialiști atunci când acestea sunt necesare.
Alimentația și sănătatea creierului
Nu există un singur aliment care să prevină Alzheimer.
În schimb, o alimentație echilibrată poate contribui la sănătatea cardiovasculară și metabolică.
O dietă bogată în legume, fructe, cereale integrale, pește, proteine slabe și surse de grăsimi nesaturate este în general recomandată.
În același timp, este indicată limitarea alimentelor ultraprocesate, a excesului de zahăr și a cantităților mari de grăsimi saturate.
Specialiștii folosesc adesea ideea că ceea ce este bun pentru inimă este, în multe situații, bun și pentru creier.
Motivul este simplu.
Creierul depinde permanent de un aport adecvat de sânge și oxigen.
Sănătatea vaselor de sânge poate influența, prin urmare, și funcțiile cognitive.
Fumatul, alcoolul și somnul
Renunțarea la fumat este o altă măsură importantă pentru sănătatea generală.
Fumatul afectează vasele de sânge și este asociat cu numeroase boli cardiovasculare.
Consumul excesiv de alcool poate afecta, la rândul său, creierul.
Alcoolul poate deteriora și calitatea somnului.
Deși unele persoane spun că adorm mai repede după consumul de alcool, somnul poate deveni mai fragmentat în a doua parte a nopții.
Pot apărea treziri repetate, iar fazele normale ale somnului pot fi perturbate.
Același lucru este valabil și pentru consumul prea târziu de cafeină.
Cafeaua, băuturile energizante, ceaiurile cu cofeină și unele băuturi carbogazoase pot afecta adormirea sau continuitatea somnului.
Somnul de calitate rămâne esențial
Menținerea unui program relativ constant de somn poate fi utilă.
Culcarea și trezirea aproximativ la aceleași ore ajută ritmul circadian.
Expunerea la lumină naturală în prima parte a zilei poate susține acest ritm.
Înainte de culcare, reducerea luminii puternice și a utilizării excesive a ecranelor poate fi benefică pentru unele persoane.
Dormitorul ar trebui să fie cât mai liniștit și confortabil.
Temperatura prea ridicată poate fragmenta somnul.
Activitatea fizică regulată poate îmbunătăți calitatea somnului, însă exercițiile foarte intense imediat înainte de culcare pot avea efectul opus la anumite persoane.
Dacă există suspiciunea unei tulburări precum apneea în somn, tratamentul este mult mai important decât simpla aplicare a unor recomandări generale de igienă a somnului.
Menținerea creierului activ este o altă componentă importantă a îmbătrânirii sănătoase.
Nu este nevoie neapărat de exerciții sofisticate.
Cititul, învățarea unei limbi străine, rezolvarea unor probleme, practicarea unui hobby sau învățarea unei activități noi pot stimula funcțiile cognitive.
Relațiile sociale sunt, de asemenea, importante.
Izolarea socială a fost asociată în numeroase cercetări cu o sănătate cognitivă mai slabă.
Menținerea legăturii cu familia, prietenii și comunitatea poate avea beneficii importante.
Studiul privind micro-trezirile nocturne adaugă astfel o nouă piesă într-un domeniu de cercetare aflat într-o continuă dezvoltare.
Deocamdată, rezultatele nu permit folosirea trezirilor nocturne drept semn sigur al bolii Alzheimer.
Ele indică însă că felul în care dormim ar putea oferi informații valoroase despre sănătatea creierului și justifică cercetări mai ample în anii următori.
Sursa foto: Arhivă
