Cristina Cohuț
Crăciunul în România este un moment plin de magie, un timp al tradițiilor, obiceiurilor și superstițiilor care sunt păstrate cu sfințenie în multe colțuri ale țării. Acestea sunt transmise din generație în generație, iar în 2024, românii continuă să urmeze ritualuri care dau farmec și unicitate acestei perioade speciale.
Cele mai ciudate tradiții de Ajun în România
Ajunul Crăciunului este o zi plină de semnificații, în care oamenii pregătesc gospodăriile pentru venirea Nașterii Domnului. În multe zone ale României, există tradiții mai puțin cunoscute, dar cu o încărcătură simbolică importantă, care aduc un strop de mister acestei zile. Unele dintre ele sunt mai vechi decât am putea crede și sunt legate de obiceiuri care au fost păstrate cu sfințenie de-a lungul timpului, notează click.ro.
Nu purta încălțăminte nouă în Ajun!
Una dintre cele mai ciudate superstiții din România este legată de încălțămintea pe care o purtăm în Ajunul Crăciunului. Se spune că, dacă porți încălțăminte nouă în această zi, vei atrage ghinionul. Conform tradiției, purtarea încălțămintei noi poate aduce dificultăți financiare în anul următor sau chiar pierderi neașteptate.
De aceea, românii aleg să poarte încălțăminte mai veche, considerând că acest lucru îi va ajuta să atragă belșugul și să aibă un an mai prosper. Este o tradiție care are rădăcini adânci în superstițiile legate de protecția împotriva răului și atragerea norocului în noul an.
Ce simbolizează colacul de Crăciun?
Un alt simbol important al Crăciunului în România este colacul. Colacul de Crăciun, cunoscut sub diverse denumiri în funcție de zonă, este un simbol al belșugului, protecției și comuniunii. În multe sate, gospodinele prepară colaci frumoși, adesea decorați cu modele tradiționale, care sunt oferiți colindătorilor sau așezați pe masa de sărbătoare.
În anumite regiuni, colacul este pus sub masă sau lângă fân și grâu, având rolul de a proteja gospodăria și de a simboliza fertilitatea câmpurilor. Colacul nu este doar un aliment, ci un obiect ritualic, ce aduce noroc și prosperitate casei.
Alte obiceiuri păstrate din străbuni
În Ajunul Crăciunului, sunt multe alte obiceiuri care dau farmec acestei sărbători. Unele dintre ele sunt legate de activități care se desfășoară în familie sau în comunitate și care au semnificații profunde.
Un obicei străvechi în unele zone ale României este semănatul grâului în Ajunul Crăciunului. Copiii merg cu grâu în mână pentru a ura belșug gospodarilor, iar în schimb, aceștia primesc dulciuri sau bani.
Grâul este păstrat până la Sfântul Vasile, când este semănat, iar se consideră că acest ritual aduce noroc și protecție pentru anul care urmează. Este un obicei plin de semnificație, legat de fertilitate și recoltă, esențial pentru viața de zi cu zi a țăranului român.
Tăierea porcului
Un alt obicei important premergător Crăciunului este sacrificarea porcului. Aceasta nu este doar o activitate gastronomică, ci un adevărat ritual de purificare, menit să asigure hrană pe timpul iernii și să protejeze familia de spiritele rele.
Tăierea porcului este un obicei care marchează sfârșitul unui ciclu agricol și începutul unei perioade de sărbătoare, în care toată familia se adună pentru a sărbători împreună.
Mersul cu Steaua și focul din Ajun
Mersul cu Steaua este o tradiție de Crăciun care simbolizează steaua din Betleem, care a vestit Nașterea Domnului. Copiii merg cu Steaua din casă în casă, colindând și aducând vestea nașterii Mântuitorului, iar în schimb primesc daruri.
În multe zone, mai ales în Transilvania și Maramureș, se aprinde un foc în curte în Ajunul Crăciunului, cu scopul de a alunga spiritele rele și de a proteja gospodăria pe parcursul anului ce urmează.
