Cohuț Cristina
Luni, 30 noiembrie, este o zi cu o semnificație deosebită pentru credincioșii din România și nu numai, deoarece se sărbătorește Sfântul Andrei, considerat ocrotitorul țării.
Sfântul Andrei este o figură venerată nu doar în țara noastră, ci și în Scoția, Spania, Grecia, Sicilia și Rusia. Ziua Sfântului Andrei este marcată de numeroase tradiții, obiceiuri și superstiții, care au ajuns să fie respectate cu sfințenie de către poporul român.
În această zi specială, multe dintre obiceiurile vechi se leagă de credințele populare conform cărora această sărbătoare poate influența evenimentele din anul ce urmează.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei
În tradiția românească, ziua de Sfântul Andrei este însoțită de obiceiuri menite să aducă noroc și prosperitate.
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este punerea grâului la încolțit. Se spune că dacă grâul va crește frumos până la Revelion, anul care vine va fi plin de abundență și bogăție. În schimb, dacă acesta se usucă sau nu încolțește, anul următor va fi unul mai greu, plin de dificultăți.
Totodată, există o tradiție în rândul fetelor care presupune măsurarea a nouă cești de apă pe care le pun sub icoană. A doua zi, dimineața, ele măsoară din nou apa. Dacă rămâne apă pe fundul castronului, fetele vor avea un an norocos, plin de împliniri și bucurii.
Superstiții de Sfântul Andrei: Protecția împotriva strigoilor și a duhurilor rele
Ziua de Sfântul Andrei este marcată și de o serie de superstiții legate de prezența strigoilor, ființe malefice care, potrivit credințelor populare, ies în noaptea de 30 noiembrie pentru a bântui prin sate.
Pentru a-i ține la distanță, gospodarii ung cu usturoi tărușii de la poartă, ferestrele și pragul ușilor, iar în unele zone, chiar și fântânile. Acest procedeu este menit să apere locuințele de spiritele rele care ar putea aduce nenorociri în căminele oamenilor.
O altă superstiție spune că în noaptea de Sfântul Andrei, animalele capătă darul vorbirii, iar cei care le ascultă vor muri.
Mai mult, 30 noiembrie este considerată Ziua Lupului. În această zi, lupii devin mai agili și mai periculoși, iar credințele populare spun că aceștia devin o amenințare pentru copii și animale. Din acest motiv, este recomandat ca oamenii să fie mai atenți și mai precauți în această perioadă.
Ce să nu faci de Sfântul Andrei
Există o serie de interdicții și reguli de respectat în ziua de Sfântul Andrei, pentru a evita ghinionul și a asigura un an fără necazuri.
Unul dintre cele mai importante obiceiuri este să nu lași afară uneltele de muncă, cum ar fi furcile și coasele. Se crede că, în noaptea de 30 noiembrie, strigoii morți și vii se adună pe ulițe și iau uneltele ca să se lupte pentru supremație.
De asemenea, femeile nu au voie să țese sau să toarcă lâna în această zi, iar cei care își aranjează părul riscă să atragă ghinion.
Se spune că dacă femeile își piaptănă părul și cad fire, numărul firelor căzute va corespunde cu numărul de necazuri ce le vor însoți în anul ce vine.
Un alt obicei care trebuie respectat este să nu muncești în această zi. Se consideră că muncitorii care lucrează pe 30 noiembrie riscă să se îmbolnăvească sau să întâmpine dificultăți mari în viitor.
Astfel, tradiția sugerează că ziua ar trebui să fie una de odihnă și rugăciune.
Pentru a atrage prosperitatea în anul ce urmează, se mai spune că este necesar să cureți soba de cenușă înainte de ziua Sfântului Andrei. Acest procedeu trebuie să fie realizat cu o zi înainte, iar conform tradiției, curățarea sobei simbolizează pregătirea pentru un an nou plin de noroc și înțelegere între rude și prieteni.
Ziua de Sfântul Andrei este mult mai mult decât o simplă sărbătoare religioasă. Este o zi plină de tradiții și superstiții care, potrivit credințelor populare, au rolul de a aduce protecție, sănătate și prosperitate pentru anul ce urmează. Fie că este vorba despre punerea grâului la încolțit sau despre procedurile de protecție împotriva strigoilor, această zi rămâne una dintre cele mai importante din calendarul tradițional românesc.
