Biserica Ortodoxă Română își îmbogățește tradiția și calendarul liturgic printr-o serie de decizii istorice luate la începutul acestei săptămâni. În cadrul ședinței de lucru a Sfântului Sinod, desfășurate la Palatul Patriarhiei, au fost aprobați trei noi sfinți, au fost introduse două sărbători importante și s-a hotărât realizarea a 16 icoane reprezentând femeile canonizate de curând. Aceste hotărâri marchează un moment de referință pentru viața spirituală a românilor și pentru memoria istorică a Bisericii.
Pe 29 și 30 septembrie 2025, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al BOR. Forul suprem de conducere al Bisericii Ortodoxe Române a analizat și aprobat mai multe decizii cu impact deosebit asupra vieții religioase.
Printre subiectele discutate s-a aflat și pregătirea finală pentru sfințirea Catedralei Naționale, un eveniment major programat pentru 26 octombrie 2026, considerat cel mai important moment pentru Biserica Ortodoxă în anii următori.
Trei noi sfinți în calendarul ortodox
Unul dintre punctele centrale ale ședinței a fost înscrierea a trei sfinți în calendarul bisericesc, fiecare cu o zi dedicată de prăznuire. Aceștia sunt:
- Sfântul Ierarh Nicolae Velimirovici, Episcop al Ohridei și Jicei, prăznuit pe 18 martie.
- Sfântul Cuvios Dionisie Vatopedinul de la Colciu, cu zi de cinstire la 11 mai.
- Sfântul Cuvios Petroniu de la Prodromu, comemorat pe 24 februarie.
Acești sfinți, recunoscuți pentru viața lor exemplară și pentru influența spirituală asupra credincioșilor, vor fi de acum înainte prezenți în rugăciunile și slujbele Bisericii Ortodoxe Române, cu icoane și texte liturgice speciale dedicate lor.
Două noi sărbători bisericești
Pe lângă canonizarea celor trei sfinți, Sfântul Sinod a aprobat introducerea a două sărbători care vor fi trecute în calendarul ortodox:
- Cinstirea Icoanei Maicii Domnului de la Craiova, pe 30 august.
- Cinstirea Icoanei Maicii Domnului de la Mănăstirea Dintr-un Lemn, pe 21 iulie.
Aceste sărbători reflectă importanța deosebită pe care credincioșii o acordă cultului Maicii Domnului în tradiția ortodoxă. Ele vin să sublinieze rolul icoanelor făcătoare de minuni, care au avut și au în continuare un loc central în viața spirituală a comunităților.
Icoane pentru sfintele canonizate
Un alt punct important al ședinței a vizat stabilirea reprezentărilor iconografice pentru opt dintre cele 16 femei canonizate în luna iulie 2025. Decizia Sinodului a fost considerată una istorică, fiind pentru prima dată când un număr atât de mare de femei este canonizat simultan în Biserica Ortodoxă Română.
Printre sfintele care vor avea icoane în biserici se numără:
- Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu (16 august), soția Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu.
- Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea (12 aprilie).
- Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești (19 decembrie).
- Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea (5 iunie).
- Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș (26 septembrie).
- Sfânta Anastasia Șaguna (1 decembrie).
- Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi (5 mai).
- Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana (23 decembrie).
Aceste icoane vor fi realizate conform regulilor iconografice tradiționale și vor fi prezente în lăcașurile de cult din întreaga țară, ca mijloc de cinstire și rugăciune.
Cele 16 femei canonizate în iulie 2025
Decizia istorică din vara acestui an a vizat canonizarea a 16 femei remarcabile din istoria spirituală a României, printre care se numără mucenițe, călugărițe, starețe și soții de voievozi. Acestea au fost considerate modele de credință, evlavie și jertfă.
Lista completă cuprinde personalități precum Doamna Maria Brâncoveanu, Elisabeta (Safta) Brâncoveanu, Filofteia Antonescu de la Pasărea, Evloghia Țârlea de la Samurcășești, Platonida de la Argeș, Anastasia Șaguna sau Matrona de la Hurezi. Lor li se adaugă femei care au sprijinit comunitățile monahale și au transmis credința creștină generațiilor următoare.
Prin aceste hotărâri, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nu doar că îmbogățește calendarul liturgic, ci și recunoaște oficial importanța unor personalități și evenimente care au modelat istoria spirituală a poporului român. Introducerea noilor sfinți, sărbători și icoane reprezintă un pas semnificativ în consolidarea identității ortodoxe și în transmiterea valorilor de credință către noile generații.
Cele trei noi nume de sfinți, cele două sărbători dedicate icoanelor Maicii Domnului și hotărârea de a realiza icoane pentru femeile canonizate recent marchează o etapă deosebită pentru Biserica Ortodoxă Română. Într-un context spiritual și social complex, aceste decizii arată preocuparea constantă a BOR de a păstra vie memoria credinței și de a aduce în atenția credincioșilor exemple de viață sfântă.
Astfel, anul 2025 devine un reper important în istoria bisericească, iar credincioșii sunt chemați să descopere și să cinstească noile repere de spiritualitate incluse în calendarul ortodox.