Georgescu Dragos
Președintele american Donald Trump a confirmat că intenționează să discute marți, 19 martie 2025, cu președintele rus Vladimir Putin, în cadrul unui dialog crucial despre posibilitatea de a pune capăt războiului din Ucraina. Trump a subliniat că au existat deja discuții preliminare între negociatori, iar părțile au abordat subiecte sensibile precum „împărțirea unor active”.
Trump și Putin, discutie decisivă despre războiul din Ucraina
De asemenea, președintele american a declarat că echipele de negociere au lucrat intens în acest sens, chiar și în timpul weekendului. „Voi vorbi marți cu președintele Putin. S-a lucrat mult în acest weekend. Vrem să vedem dacă putem pune capăt acestui război. Poate că vom putea, poate că nu vom putea, dar cred că avem o șansă foarte bună”, a afirmat Trump, într-o declarație făcută jurnaliștilor aflați la bordul Air Force One, în timpul zborului de întoarcere de la Florida la Washington.
În acest context, Trump și Putin urmează să discute despre o propunere de încetare a focului de 30 de zile, pe care Ucraina a acceptat-o săptămâna trecută. Cu toate acestea, în ciuda acestui avans diplomatic, atât Rusia, cât și Ucraina continuă schimbul de lovituri aeriene. De asemenea, Rusia a anunțat că este pe punctul de a îndepărta complet trupele ucrainene din regiunea Kursk, ceea ce poate adânci și mai mult tensiunile dintre cele două națiuni implicate în conflict.
Trump a mai declarat că discuțiile sale cu Putin vor aborda teme de interes major, precum teritoriile ocupate și infrastructura energetică, subliniind că aceste subiecte au fost deja discutate intens de ambele părți, Ucraina și Rusia. Președintele american a menționat că vor fi discutate detalii importante despre „împărțirea anumitor active”. Întrebat despre concesiile posibile în cadrul negocierilor, Trump a spus: „Vom vorbi despre teritorii. Vom vorbi despre centrale electrice. Cred că o mare parte din acestea au fost deja discutate intens de ambele părți.” Aceste comentarii au venit după declarațiile trimisului special al președintelui american, Steve Witkoff, care a subliniat că președintele Putin „acceptă filosofia” condițiilor de încetare a focului și pace avansate de Trump. Witkoff a adăugat că discuțiile între cei doi lideri, derulate săptămâna trecută, au fost „pozitive și bazate pe soluții”.
În ciuda acestui optimism, discuțiile au fost marcate de întrebări delicate legate de cerințele lui Putin, care nu au fost clarificate. De exemplu, întrebare rămasă deschisă a fost dacă Putin va solicita ca forțele ucrainene din regiunea Kursk să se predea, sau dacă va cere recunoașterea internațională a teritoriilor ucrainene anexate de Rusia. De asemenea, ar putea fi necesar ca Ucraina să își limiteze capacitatea de a mobiliza trupe și să oprească ajutorul militar din partea țărilor occidentale. O altă posibilă cerință din partea Rusiei ar fi interzicerea menținerii unor forțe străine de pace pe teritoriul ucrainean, un subiect care a fost discutat intens în cadrul negocierilor anterioare.
De altfel, Putin a declarat joi, 14 martie, că sprijină un armistițiu, dar a subliniat că sunt necesare încă multe negocieri pentru ca un acord de pace să fie finalizat. Un punct de dispută a fost poziția Moscovei față de trupe europene ce ar putea fi desfășurate pentru a oferi garanții de securitate Ucrainei după o posibilă încetare a focului. Rusia s-a opus ferm unei asemenea propuneri, iar negocierile continuă să fie complexe și dificil de finalizat.
Macron vrea trupe străine în Ucraina
În același timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat duminică, 16 martie, că Ucraina nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a solicita ajutorul forțelor străine. „Dacă Ucraina solicită forțelor aliate să se afle pe teritoriul său, nu depinde de Rusia să le accepte sau să le respingă”, a afirmat Macron, subliniind că Ucraina este un stat suveran și, în consecință, are dreptul de a decide asupra prezenței unor forțe străine pe teritoriul său. Aceste declarații au subliniat tensiunile dintre politica externă a Franței și pozițiile Rusiei în ceea ce privește intervențiile externe în Ucraina.
De asemenea, într-o declarație separată, ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Alexander Grușko, a precizat că orice tratat de pace pe termen lung în Ucraina trebuie să îndeplinească cerințele Moscovei. „Vom cere garanții de securitate ‘de fier’ în acest acord. O parte din aceste garanții se referă la statutul neutru al Ucrainei, la refuzul țărilor NATO de a o accepta în alianță”, a afirmat Grușko, citat de publicația rusă Izvestia. Acest lucru sugerează că Rusia dorește să obțină un control semnificativ asupra politicii externe a Ucrainei, ceea ce ar implica o neutralizare completă a acesteia în fața blocurilor de securitate internaționale.
Aceste evoluții vin într-un context în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat o schimbare importantă în conducerea forțelor armate. Anatoli Bargîlevici, care era șeful Statului Major al Armatei Ucrainei, a fost înlocuit cu Andri Gnatov, un general cu experiență în planificarea operațiunilor militare, atît ofensive cât și defensive. Într-un comunicat oficial, Zelenski a precizat că Gnatov va avea ca misiune creșterea eficienței managementului operațional și o dezvoltare activă a sistemului de corpuri de armată. Această schimbare de conducere sugerează o reorientare a strategiei Ucrainei, în contextul unui război de lungă durată și al presiunilor continue pe frontul de est.
În concluzie, discuțiile de la nivel înalt între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, planificate pentru marți, 19 martie, sunt văzute ca o oportunitate majoră pentru încheierea unui conflict care a avut un impact devastator asupra Ucrainei și al întregii regiuni. În timp ce ambele părți își mențin pozițiile ferme, negocierile continuă să fie o provocare majoră. Situația rămâne fluidă, iar deznodământul conflictului va depinde de concesiile politice și strategice făcute de fiecare parte în cadrul discuțiilor din zilele următoare.
