Cristina Cohuț
Ajutoarele externe SUA au fost restabilite parțial de administrația Trump, în urma unor presiuni politice și interne. Programele de asistență alimentară pentru zone de criză au fost reintroduse temporar. Decizia a fost luată după o serie de anulări bruște și confuze. Operațiunile umanitare au fost grav afectate în Liban, Siria, Somalia și alte regiuni. Oficialii americani au recunoscut haosul și au cerut scuze publice pentru situație.
Trump reia ajutoarele externe. Programe umanitare oprite, apoi reluate sub presiune
Administrația Trump a decis reluarea parțială a ajutoarelor externe SUA pentru cel puțin șase țări afectate de crize. După o suspendare bruscă, fondurile au fost reintroduse pentru Liban, Siria, Somalia, Iordania, Irak și Ecuador. Decizia a fost luată după presiuni venite din interiorul administrației și din Congres. Confuzia a fost recunoscută public de Jeremy Lewin, administratorul adjunct interimar al USAID. Într-un e-mail intern, Lewin și-a asumat responsabilitatea pentru greșeli.
El a cerut reluarea alocărilor către Programul Alimentar Mondial, întrerupte fără preaviz. Mesajul său intern a fost clar: „Scuze pentru încurcătură, este vina mea”. Oficialii implicați au explicat că multiplele interese din jurul acestor decizii au fost greu de echilibrat. Schimbările rapide au pus în dificultate partenerii internaționali ai SUA. Reacțiile nu au întârziat să apară nici în plan intern, nici extern.
Anulări, restabiliri și instabilitate. Politicile contradictorii afectează misiunile umanitare
În weekend, Reuters relata că peste 1,3 miliarde de dolari fuseseră blocați în cadrul programelor de ajutor. Printre țările afectate s-au numărat Yemen, Siria, Afganistan și Somalia. Contractele cu Programul Alimentar Mondial au fost tăiate, afectând milioane de beneficiari. Doar în Liban, Siria și Iordania, sumele anulate depășeau 460 de milioane de dolari. Multe proiecte aveau deja derogări acordate de secretarul de stat Marco Rubio.
Reluarea parțială a programelor nu a adus liniște. Organizațiile internaționale au fost prinse în mijlocul unei reforme haotice. De la o zi la alta, intervențiile erau oprite, apoi reluate, apoi din nou suspendate. Niciun actor din zona umanitară nu mai avea siguranță privind bugetele. Pe teren, acest lucru s-a tradus prin lipsă de alimente, închiderea clinicilor mobile și anularea transporturilor aeriene.
Temeri privind rebelii. Ajutoarele nu au fost reluate pentru Yemen și Afganistan
Ajutoarele externe SUA nu au fost restabilite în Yemen și Afganistan, două dintre cele mai afectate țări. Oficialii americani au declarat că există riscul ca fondurile să ajungă la rebelii houthi sau la talibani. Tammy Bruce, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, a confirmat această temere. Administrația se teme că ajutorul ar putea fi deturnat în favoarea grupărilor extremiste. Acest lucru a dus la excluderea lor din lista țărilor cu finanțare reluată.
Statele Unite au fost, până recent, cel mai mare donator pentru Yemen și Afganistan. Fondurile susțineau spitale, școli și asistență alimentară în zonele de conflict. Decizia de a întrerupe aceste resurse a fost criticată de organizații umanitare globale. Programul Alimentar Mondial a avertizat că „această oprire echivalează cu o condamnare la moarte pentru milioane de oameni”. În Somalia, tăierile au afectat programul de hrană pentru bebeluși și sprijinul aerian. În Siria, peste 111 milioane de dolari au fost tăiați din bugetele PAM, transmite antena3.ro.
USAID, aproape desființată. Reforma administrației Trump criticată dur în Congres
În centrul acestor schimbări se află USAID, agenția americană pentru ajutor extern. De la începutul celui de-al doilea mandat, Trump a redus drastic bugetele agenției. Obiectivul declarat a fost reformarea și eficientizarea ajutorului extern. În practică, reforma a fost percepută ca dezorganizată și lipsită de coerență. Numeroși oficiali vorbesc despre haos, lipsă de direcție și instabilitate permanentă.
Planul de a integra USAID în Departamentul de Stat a fost intens criticat în Senat. Democrații au trimis o scrisoare oficială lui Rubio. În ea, descriu reforma ca fiind „ilegală, neconstituțională și ineficientă”. În opinia lor, desființarea USAID ar însemna politizarea ajutorului umanitar. ONG-urile se tem că prioritățile diplomatice vor influența intervențiile de urgență. Neutralitatea SUA în crizele globale ar fi astfel compromisă.
Pe teren, efectele sunt vizibile. Proiecte suspendate, echipe retrase, lipsă de predictibilitate financiară. SUA riscă să piardă influența în regiunile vulnerabile. Totodată, imaginea Americii ca lider umanitar este afectată. Dintr-un aliat de încredere, Washingtonul a devenit un partener impredictibil.
Donatorii mondiali în alertă. Lipsa stabilității americane slăbește frontul umanitar
Ajutoarele externe SUA au reprezentat mereu un barometru al angajamentului american în lume. Atunci când Washingtonul își retrage sprijinul, efectul în lanț este devastator. Statele europene și alte națiuni nu pot acoperi golurile bugetare. Organizațiile internaționale sunt puse în fața unor alegeri imposibile: să închidă proiecte sau să reducă drastic activitatea.
Oficialii PAM au avertizat că zeci de tabere de refugiați sunt afectate deja. Rațiile alimentare au fost reduse la jumătate în mai multe regiuni. ONG-urile cer stabilitate și transparență din partea SUA. Fără un plan clar, operațiunile pe teren nu pot funcționa eficient. Milioane de oameni depind de aceste ajutoare pentru a supraviețui.
Haosul decizional de la Washington a slăbit încrederea în SUA ca lider global. Aliații sunt îngrijorați, iar rivalii profită de incertitudine. Într-o lume marcată de crize suprapuse, nevoia de coerență este vitală. Pentru mulți dintre cei din linia întâi umanitară, deciziile de la Casa Albă au consecințe directe, de viață și de moarte.
