Cristina Cohuț
Ucraina respinge planul de pace propus de președintele american Donald Trump, avertizând că recunoașterea Crimeei ca teritoriu rusesc ar pune în pericol nu doar securitatea sa, ci și pe cea a aliaților de la Marea Neagră – România, Bulgaria și Turcia. Potrivit unui document citat de The Telegraph, Kievul consideră că orice concesie către Rusia ar legitima agresiunea militară și ar deschide calea unor noi amenințări la granițele estice ale Europei.
Planul Trump readuce presiunea asupra Ucrainei. Kievul: „România, în pericol dacă Rusia păstrează Crimeea”
Un document confidențial redactat de oficiali ucraineni și obținut de publicația britanică The Telegraph arată că Ucraina respinge ferm planul de pace promovat de Donald Trump, care include recunoașterea oficială a anexării Crimeei de către Federația Rusă. Potrivit analizei din document, o astfel de concesie ar reprezenta o amenințare directă nu doar pentru Ucraina, ci și pentru aliații săi strategici de la Marea Neagră – Turcia, România și Bulgaria.
Autoritățile de la Kiev subliniază că acceptarea suveranității rusești asupra peninsulei ar permite Moscovei să desfășoare operațiuni militare ofensive și să amplifice prezența navală și aeriană în regiune. „Controlul rusesc asupra Crimeei consolidează amenințarea asupra Europei de Sud-Est, în special asupra României și Bulgariei, aflate în raza de acțiune a armelor desfășurate pe teritoriul ocupat”, avertizează sursa citată, potrivit antena3.ro.
De asemenea, Ucraina avertizează că acceptarea propunerilor lui Trump ar însemna o „capitulare diplomatică” în fața agresiunii și ar încuraja alte regimuri autoritare, precum cel de la Beijing, să își revendice teritorial suveranitatea în conflicte similare, cum ar fi cel legat de Taiwan.
Ucraina refuză să legitimeze ocupația rusă. Punctele-cheie ale dosarului de la Kiev
Documentul obținut de The Telegraph include o serie de poziții oficiale ale Ucrainei față de negocierile de pace în desfășurare și enumeră cinci puncte fundamentale ce reflectă cerințele Kievului. Primele două puncte stabilesc clar că orice acord trebuie să fie „înrădăcinat în dreptul internațional” și nu trebuie să implice o „capitulare mascată”.
Aceste poziții vizează tocmai riscul ca Rusia să își păstreze teritoriile ocupate, în timp ce Occidentul și comunitatea internațională ar legitima acest fapt pentru a grăbi încheierea conflictului. Ucraina avertizează că, dacă Moscova va fi lăsată să păstreze Crimeea sau regiunile din estul ocupate prin forță, „precedentul va fi devastator pentru ordinea globală postbelică”.
În al treilea punct, Ucraina solicită recâștigarea controlului asupra procesului de negociere, care – în opinia sa – a fost deturnat de administrația Trump. „Kievul trebuie să fie în centrul negocierilor, nu un actor pasiv al unui acord negociat de alte capitale”, precizează analiza publicată de The Telegraph.
Garanții de securitate obligatorii. Ucraina cere asigurări pentru propria apărare și respinge limitările militare
În punctul patru al documentului, Ucraina cere includerea unor „garanții de securitate clare” care să protejeze integritatea sa teritorială pe termen lung. Oficialii de la Kiev cer ca orice acord care ar presupune cedarea temporară de teritorii să includă o garanție fermă că Rusia nu va avea dreptul de a ataca din nou sau de a instala baze militare permanente în acele zone.
Mai mult, Ucraina solicită ca forțele sale armate să nu fie limitate în dimensiune sau capacitate. Punctul cinci precizează că „Rusia nu trebuie să poată impune un acord care să reducă armata ucraineană sau capacitățile sale de apărare industrială”. Potrivit documentului, o astfel de restricție ar lăsa Ucraina vulnerabilă și ar pune întreaga regiune într-un pericol continuu.
SUA presează pentru un compromis. Reuters: Ucraina, îndemnată să renunțe la NATO și la teritorii
Agenția britanică de presă Reuters a publicat un document separat, provenit de la emisarul american Steve Witkoff, care conține propunerile transmise de Washington partenerilor europeni, în cadrul unei reuniuni secrete ce a avut loc la Paris pe 17 aprilie. Potrivit acestor propuneri, SUA încearcă să obțină un acord de pace între Ucraina și Rusia care să includă mai multe concesii din partea Kievului.
Planul american include:
- Renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO
- Recunoașterea oficială a controlului rus asupra Crimeei
- Acceptarea temporară a ocupației ruse în Donbas
- Limitarea dimensiunii armatei ucrainene
Aceste propuneri au fost prezentate ca soluții de „compromis dureros” în schimbul păcii. Însă oficialii ucraineni susțin că astfel de cedări ar avea consecințe ireversibile pentru securitatea regională și ar încălca principiile fundamentale ale Cartei ONU.
Reacții controversate în Europa. Lideri din Polonia și Ucraina deschid discuția despre concesii teritoriale
Pe fondul presiunilor internaționale, declarațiile liderilor din Ucraina și Polonia au stârnit reacții puternice. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat pentru BBC că, în ciuda nedreptății evidente, Ucraina ar putea fi forțată să accepte „o pace temporară” care să implice cedarea unor teritorii.
„Unul dintre scenarii este… să cedeze teritoriu. Nu este corect. Dar pentru pace, pace temporară, acest lucru poate fi o soluție, temporară”, a spus Klitschko. Deși afirmația sa a fost interpretată ca o opinie personală, ea reflectă tensiunea existentă în interiorul conducerii ucrainene.
La rândul său, președintele Poloniei, Andrzej Duda, a declarat pentru Euronews că „niciuna dintre părți nu va putea revendica o victorie clară” și că un acord va presupune „renunțări din ambele tabere”. Această abordare pragmatică a fost criticată de oficialii ucraineni, dar și de analiștii de securitate care avertizează că legitimizarea ocupației ar pune în pericol întregul flanc estic al NATO.
România, în vizorul geostrategic. Avertismentul Kievului despre pericolul militar de la Marea Neagră
România este menționată în mod expres în documentul consultat de The Telegraph ca fiind una dintre țările aflate în pericol direct în cazul în care Rusia va păstra Crimeea. Poziția strategică a peninsulei permite desfășurarea rapidă de forțe navale și aeriene rusești la distanță de doar câteva sute de kilometri de granițele României.
Potrivit documentului, „Crimeea a devenit un bastion militar pentru Rusia, de unde aceasta poate lansa rachete, avioane și operațiuni navale în toată regiunea Mării Negre”. Kievul susține că păstrarea acestui teritoriu sub control rusesc ar transforma România într-o țintă imediată într-un eventual conflict regional sau în acțiuni de intimidare.
În plus, bazele NATO din România ar putea deveni obiective strategice în raza de acțiune a sistemelor S-400 sau a bombardierelor tactice ruse, ceea ce ar amplifica presiunea militară asupra flancului estic al Alianței.
Ucraina cere susținere de la UE. Acordul propus de Trump, respins de Bruxelles
Uniunea Europeană a transmis mesaje de susținere pentru poziția Kievului, subliniind că orice acord trebuie să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Potrivit Reuters, mai mulți oficiali de la Bruxelles au refuzat să susțină planul propus de emisarul american la Paris, considerând că acesta ar însemna „o înfrângere morală a principiilor democratice”.
Surse diplomatice din cadrul UE au declarat pentru The Telegraph că există o îngrijorare reală privind presiunile exercitate de administrația Trump asupra Kievului și că orice acord încheiat peste capul Ucrainei va fi „inacceptabil pentru democrațiile europene”.
Războiul continuă. Ucraina se pregătește de noi ofensive, în ciuda presiunilor internaționale
În ciuda presiunilor pentru un acord de pace, Ucraina continuă să își pregătească ofensiva de primăvară. Autoritățile de la Kiev au anunțat recent mobilizarea de noi trupe și consolidarea frontului în regiunile Zaporojie și Herson.
Ministerul Apărării a transmis că „nu există nicio intenție de retragere” și că „eliberarea teritoriilor ocupate rămâne obiectivul principal”. De asemenea, Ucraina continuă să solicite sprijin militar și tehnologic din partea SUA și a statelor membre NATO.
Miza Crimeei, între pace și escaladare
Pentru România, evoluțiile din acest dosar sunt esențiale. În funcție de decizia finală privind statutul Crimeei, poziția țării noastre în arhitectura de securitate regională s-ar putea schimba radical. Acceptarea tacită a ocupației ruse ar putea transforma România într-o zonă de contact direct cu un regim ostil, în timp ce respingerea acestui compromis ar putea prelungi conflictul și instabilitatea la granițele estice.
Ucraina trage un semnal de alarmă: orice compromis care înseamnă pierdere de teritoriu riscă să afecteze nu doar propria securitate, ci și echilibrul geopolitic al întregii Europe de Est.
