Saghin Sabrina
La Mănăstirea Moreni din județul Vaslui, în data de 3 aprilie 2025, a avut loc un ritual religios deosebit de important pentru viețuitoarele mănăstirii, dar și pentru toți cei care sunt martori ai unui astfel de eveniment: tunderea în monahism a opt femei.
Deși la prima vedere poate părea o practică anacronică sau chiar misogină, în realitate acest ritual face parte dintr-o tradiție religioasă veche, bine cunoscută în rândul Bisericii Ortodoxe.
Tunderea în monahism este un moment de mare încărcătură spirituală, un angajament solemn față de viața religioasă, marcat de renunțarea totală la viața lumească și dedicarea vieții rugăciunii și slujirii lui Dumnezeu.
Un ritual de la Mănăstirea Moreni din județul Vaslui a stârnit un val de reacții
Ceremonia desfășurată la Mănăstirea Moreni a fost oficiată de Preasfinția Sa Episcopul Ignatie al Hușilor și a simbolizat momentul culminant al alegerii căii monahale. Cele opt femei, care au devenit oficial monahi, sunt Parascheva Balan, Fanuria Crăciun, Macrina Busuioc, Lucia Busuioc, Alexandra Chiseliță, Chiriachi Gavriluță, Tecla Bărbuță și Ecaterina Duduman. După acest ritual, ele au depus voturile monahale, prin care au renunțat la avere, la viața de familie și la orice legătura cu lumea exterioară, alegând să trăiască o viață de ascultare, sărăcie și feciorie.
„Prin această rânduială, ele au depus voturile monahale ale sărăciei, fecioriei și ascultării, semn al renunțării totale la viața lumească”, scrie stiriest.ro.
Tunderea în monahism este un ritual important și extrem de simbolic în tradiția Bisericii Ortodoxe. Aceasta marchează un moment de trecere, în care o persoană care a ales viața monahală se dedică în totalitate lui Dumnezeu și vieții religioase, renunțând la legăturile cu lumea pământească.
Ritualul este un simbol al „morții față de lume” și al renașterii spirituale, iar gestul de a fi tuns este văzut ca o purificare a sufletului și un act de supunere totală față de voința divină. Femeile care au trecut prin acest ritual au depus un angajament profund, semnându-și angajamentul față de credință și față de comunitatea religioasă. În cadrul acestui moment solemn, ele au îmbrățișat idealurile monahale: sărăcia, fecioria și ascultarea, renunțând la orice dorință lumească.
„Doriţi să vă învredniciţi de îngerescul chip şi să fiţi rânduiţi în ceața monahilor/Aşa cu ajutorul lui Dumnezeu, preasfiinţite părinte!/ De ce aţi venit, surorilor, căzând la această sfântă însoţire şi la Sfântul Altar? Dorind viața pustnicească, preacuviosule părinte Isar”, se aude pe filmare.
Deși la prima vedere imagini ca acestea pot părea stranii pentru cei care nu sunt familiarizați cu tradițiile religioase, acestea sunt o parte dintr-un ritual vechi al Bisericii Ortodoxe, ce are o mare încărcătură spirituală. Femeile tunse în monahism sunt văzute în poziții simbolice de umilință, stând culcate la pământ, cu fețele plecate și corpurile lipite de covor, într-o adâncă smerenie și dedicare. Acest gest reprezintă abandonul total față de lume și dedicarea unui întreg destin vieții monahale.
Reacțiile publicului: un ritual medieval sau un act de credință
Imaginile cu femeile tăindu-și părul și depunându-și jurămintele au stârnit un val de reacții pe rețelele de socializare. Mulți dintre internauți au fost șocați de aceste imagini, considerându-le o formă de barbarie sau un ritual medieval, într-o eră în care femeile beneficiază de drepturi și libertăți egale. „Este barbarie. Oamenii sunt manipulați și spălați pe creier”, au comentat unii utilizatori, în timp ce alții au afirmat că aceste practici fac România să „înapoieze cu 500 de ani”.
Desigur, este important de înțeles că pentru cei care aleg calea monahală, acest ritual este o alegere conștientă, bazată pe credință profundă și dorința de a trăi o viață dedicată spiritualității. În plus, Biserica Ortodoxă consideră acest ritual un semn de „renunțare la lume” și un mod de a atinge o stare de comuniune profundă cu divinitatea.
„Ne-ați întors în urmă cu 500 de ani, cu astfel de practici.
Este barbarie. Oameni manipulați și spălați pe creier.
Ce este asta? Suntem în Evul Mediu”, sunt doar câteva dintre comentariile care circulă pe rețelele de socializare.
Această viziune este diferită de percepțiile celor care nu sunt familiarizați cu practica monahală sau cu tradițiile religioase ortodoxe, care pot considera ritualul drept o formă de opresiune. De fapt, pentru femeile care aleg să devină călugărițe, tunderea în monahism este o alegere profund personală și un moment de mare semnificație spirituală. Acesta este un act de voință liber aleasă, în care femeile își asuma cu toată inima renunțarea la o viață de confort și siguranță pentru a îmbrățișa o viață de rugăciune și slujire, într-o mănăstire.
Ritualul de la Mănăstirea Moreni: un moment de tranziție spirituală
Deși unele dintre comentariile publicului pot părea critice, este important de înțeles că ceremonia de la Mănăstirea Moreni a reprezentat un moment unic în viața celor opt femei, un moment de tranziție profundă și spirituală. În tradiția Bisericii Ortodoxe, acest ritual semnifică trecerea de la viața lumească la o viață dedicată în întregime lui Dumnezeu. De asemenea, acest tip de ceremonie este parte integrantă din istoria spirituală a Bisericii Ortodoxe, fiind păstrat și respectat de-a lungul secolelor.
Prin urmare, chiar dacă pentru unii acest ritual poate părea străin sau greu de înțeles, pentru cele opt monahițe este un moment de împlinire și o dovadă a devotamentului lor față de credință. Aceste femei aleg să își trăiască viața în simplitate și smerenie, urmând calea monahală pentru a-și apropia sufletele de Dumnezeu. Ritualul de tundere în monahism, de la Mănăstirea Moreni, rămâne un simbol al renunțării totale la viața lumească și o alegere spirituală fundamentală în viața religioasă ortodoxă.
