Mirela Loșniță
Ungaria traversează o criză economică tot mai vizibilă la rafturi. Premierul Viktor Orban a declanșat o nouă etapă a măsurilor economice drastice, impunând o limitare severă a adaosului comercial pentru încă 30 de produse esenţiale, din categoria articolelor de igienă şi farmaceutice. Decizia vine după ce anterior, guvernul de la Budapesta a intervenit şi în cazul alimentelor de bază, plafonând preţurile acestora pentru a tempera efectele inflaţiei.
Ungaria intră în epoca raţiilor
În replică, unul dintre cele mai mari lanţuri farmaceutice din Ungaria a anunţat, începând de luni, introducerea unui sistem de raţionalizare pentru clienţi. Rafturile vor fi marcate clar, iar fiecare cumpărător va avea voie să achiziţioneze doar cinci bucăţi din fiecare produs vizat de noua măsură: de la deodorante şi antiperspirante, până la hârtie igienică, şerveţele umede şi scutece.
Pentru ungurii obişnuiţi, imaginea rafturilor limitate aminteşte de epoci pe care mulţi credeau că le-au depăşit. Situaţia economică actuală nu se mai reflectă doar în inflaţie şi scumpiri, ci şi în restricţionarea accesului la produse de primă necesitate.
Un buget rescris de mai multe ori. Confuzie și neîncredere
Criza din comerţ este doar una dintre faţetele unei instabilităţi mai adânci. Guvernul Ungariei a rescris deja de mai multe ori bugetul pentru 2025, iar în paralel a depus și proiectul bugetar pentru anul 2026. Aceste ajustări frecvente sporesc incertitudinea în rândul investitorilor, al firmelor și, nu în ultimul rând, al populației.
Decizia de a plafona adaosul comercial pentru produse de igienă, la pachet cu plafonările anterioare din zona alimentară, riscă să transforme Ungaria într-o economie cu din ce în ce mai puţină marfă disponibilă.
Guvernul Orban încearcă să evite recunoaşterea faptului că economia ungară este într-o zonă de dezechilibru profund. În schimb, premierul preferă un discurs naţionalist, populist, în care sacrificiile sunt prezentate drept „măsuri de protecţie” pentru cetăţeni.
În realitate, spun economiştii, criza de la rafturi nu este rezultatul unui conflict extern sau al unei ameninţări majore, ci al unei guvernări care a împins deficitul bugetar peste pragurile normale, încercând să menţină artificial preţurile sub control.
Raţionalizarea unor produse banale – hârtie igienică, scutece, deodorante – transmite un mesaj care nu poate fi ignorat: sistemul economic se află sub o presiune mult mai mare decât se admite public.
Analiştii susţin că aceste intervenţii directe în piaţă au rolul de a ascunde eşecul unei guvernări care nu mai poate susţine ritmul consumului intern şi nici relaţiile tensionate cu Bruxelles-ul, care afectează accesul la fonduri europene.
