Nicolescu Daniela
Adoptarea noii legi a pensiilor private, care ar fi trebuit să schimbe radical modul în care românii își pot retrage banii acumulați în conturile de pensii, a fost amânată de Guvern pentru cel puțin o săptămână. Decizia vine după ce Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunțat că va organiza săptămâna viitoare o dezbatere publică, în urma căreia se va decide dacă sunt necesare modificări ale proiectului.
Surse guvernamentale au precizat că legea, aflată pe ordinea de zi a ședinței de vineri, a fost discutată în primă lectură, dar adoptarea sa a fost amânată „pentru o săptămână, două”, pentru a permite consultarea cu specialiștii și cu actorii implicați pe piața pensiilor private.
Ce schimbă proiectul de lege
Textul legislativ prevede că românii care au contribuit la fondurile de pensii private nu vor mai putea retrage întreaga sumă acumulată într-o singură tranșă, așa cum se întâmplă în prezent. În locul acestei opțiuni, banii vor fi plătiți lunar, sub forma unei pensii private, în cuantum egal cu indemnizația socială acordată pensionarilor din sistemul public. La 31 decembrie 2024, această indemnizație era de 1.281 de lei pe lună.
Guvernul motivează această schimbare prin nevoia de a asigura o sursă de venit constantă pe termen lung pentru beneficiari, evitând situațiile în care aceștia ar putea cheltui rapid întreaga sumă și ar rămâne fără sprijin financiar suplimentar la bătrânețe.
Structura actuală a sistemului de pensii private
Potrivit documentului de motivare, România a introdus sistemul pensiilor private în 2005, iar în prezent acesta funcționează prin trei componente distincte, fiecare reglementată printr-o lege separată:
1. Pensiile administrate privat (Pilonul II) – reglementate prin Legea nr. 411/2004;
2. Pensiile facultative (Pilonul III) – reglementate prin Legea nr. 204/2006;
3. Pensiile ocupaționale – reglementate prin Legea nr. 1/2020.
Începând cu anul 2007, fondurile private au înregistrat o creștere constantă, atât în ceea ce privește numărul participanților, cât și valoarea activelor administrate. Ponderea acestora în PIB-ul României a crescut semnificativ, iar randamentele au fost în general pozitive. Cu toate acestea, nu există în prezent o reglementare clară a fazei de plată, adică a modului în care banii sunt distribuiți beneficiarilor odată ce aceștia îndeplinesc condițiile de pensionare.
Posibilitatea de a primi un avans din pensie
Proiectul introduce și o prevedere care le permite viitorilor pensionari să solicite un avans de maximum 25% din valoarea activului personal acumulat, înainte de începerea plăților lunare.
„Membrul unui fond de plată poate primi maximum 25% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare. Dreptul membrului de a primi echivalentul a maximum 25% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată se acordă pentru fiecare cont individual de pensii private”, se arată în proiect.
Această măsură ar oferi o mai mare flexibilitate, permițând beneficiarului să dispună de o parte din bani pentru cheltuieli imediate, în timp ce restul sumei ar fi distribuit lunar.
Executivul susține că această reformă este necesară pentru a preveni situațiile în care beneficiarii își consumă rapid economiile și rămân ulterior fără surse suplimentare de venit. „Este esențial ca pensiile private să rămână un sprijin constant pentru pensionari, nu o sumă pe care o cheltuiești în câteva luni”, explică surse guvernamentale.
De asemenea, oficialii subliniază că actuala lipsă a unei reglementări privind plata pensiilor private poate duce la practici financiare riscante pentru beneficiari.
Federația Națională a Părinților – Edupart, membru cu drepturi depline în CNFIP, a atras atenția că orice modificare trebuie făcută cu transparență și în interesul real al contribuabililor. Reprezentanții organizației spun că vor analiza atent textul final al legii și vor transmite public o poziție oficială.
Există și voci care avertizează că modificarea poate fi percepută ca o restrângere a dreptului participanților asupra banilor proprii. „Contribuțiile la pensiile private sunt bani personali, acumulați de fiecare contribuabil. Limitarea accesului imediat la aceste sume poate fi interpretată ca o îngrădire a dreptului de proprietate”, a declarat, sub protecția anonimatului, un specialist în domeniul financiar.
Urmează o dezbatere publică
ASF urmează să organizeze, săptămâna viitoare, o dezbatere la care sunt așteptați reprezentanți ai fondurilor de pensii, asociațiilor de consumatori, experți financiari și politicieni. Scopul este de a analiza impactul real al măsurii și de a propune eventuale amendamente.
Guvernul a transmis că nu va adopta proiectul până când nu va avea toate punctele de vedere pe masă, iar forma finală a legii va reflecta concluziile acestor consultări.
Dacă legea va fi adoptată în forma actuală, milioane de români care au contribuit la Pilonul II sau la alte forme de pensii private vor fi afectați direct. Planurile lor de retragere a banilor vor trebui adaptate noilor reguli, iar accesul la economiile acumulate se va face treptat, pe parcursul mai multor ani.
Reforma ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026, lăsând timp participanților și administratorilor de fonduri să se pregătească pentru tranziție.
