Ana Sasu
Vârsta de pensionare din România ar putea ajunge la 67 de ani pentru femei și bărbați în cazul generațiilor care se vor retrage din activitate spre sfârșitul anilor 2060. Estimarea apare în raportul „Pensions at a Glance 2025”, publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, și are la bază legislația actuală, evoluția speranței de viață și schimbările deja prevăzute în sistemul public de pensii.
Proiecția nu înseamnă că românii aflați acum aproape de pensionare vor trebui să lucreze până la 67 de ani. Calculele se referă în special la persoanele care au intrat pe piața muncii în jurul vârstei de 22 de ani și care vor avea o carieră completă, fără întreruperi semnificative.
În cazul României, modificarea ar urma să fie mai vizibilă pentru femei. Vârsta standard de pensionare a acestora crește deja treptat și urmează să fie egalizată cu cea a bărbaților, la 65 de ani, până în 2035. Ulterior, vârsta de pensionare va putea fi ajustată în funcție de evoluția speranței de viață. Potrivit estimărilor OCDE, această formulă ar putea conduce în timp la pragul de 67 de ani.
Pragul de 67 de ani este o proiecție pentru generațiile tinere
Raportul OCDE compară situația persoanelor care s-au pensionat în anul 2024 cu cea a tinerilor care au intrat în același an pe piața muncii la vârsta de 22 de ani.
Pentru acești tineri este calculată vârsta la care ar putea primi pensia fără penalizări, în ipoteza în care vor avea o carieră completă și vor contribui neîntrerupt la sistem.
Prin urmare, pragul de 67 de ani nu reprezintă o modificare imediată și nici o regulă care se aplică tuturor salariaților începând din prezent.
Este o estimare pe termen lung, construită pe baza regulilor existente și a mecanismului prin care vârsta de pensionare din România urmează să fie corelată, după anul 2035, cu creșterea speranței de viață.
OCDE definește vârsta normală de pensionare drept vârsta la care o persoană cu o carieră completă, începută la 22 de ani, poate accesa toate componentele obligatorii ale pensiei fără penalizări. Această definiție este diferită de vârsta efectivă la care oamenii părăsesc piața muncii, deoarece unele persoane se pensionează anticipat, iar altele continuă să lucreze după îndeplinirea condițiilor legale.
Femeile vor resimți cea mai mare schimbare
Conform datelor analizate în raport, vârsta de referință pentru pensionarea femeilor din România era de aproximativ 62 de ani și două luni în anul 2024.
Pentru generațiile care vor ieși la pensie spre sfârșitul anilor 2060, aceasta ar putea ajunge la 67 de ani. Creșterea estimată este astfel de aproximativ 4,8 ani, una dintre cele mai importante din Europa.
În cazul bărbaților, schimbarea proiectată este mai redusă. Vârsta standard de pensionare pornește de la 65 de ani și ar putea urca, în timp, la 67 de ani.
Diferența actuală dintre femei și bărbați ar urma să dispară treptat. Reforma pensiilor adoptată în România prevede deja egalizarea vârstei de pensionare la 65 de ani până în 2035.
După acel moment, eventualele creșteri vor depinde de evoluția speranței de viață. OCDE arată că, potrivit proiecțiilor actuale, această legătură poate ridica vârsta de pensionare la 67 de ani pentru o persoană care a intrat pe piața muncii în jurul anului 2022, la vârsta de 22 de ani.
Vârsta de pensionare nu va crește brusc
Una dintre cele mai importante clarificări este că eventuala creștere nu se va produce de la un an la altul.
Nu există, în acest moment, un scenariu potrivit căruia toate persoanele din România ar urma să fie obligate să muncească până la 67 de ani imediat sau într-un termen foarte scurt.
Vârsta femeilor este majorată gradual, conform calendarului stabilit de lege, până când va ajunge la 65 de ani. Ulterior, ajustările legate de speranța de viață ar urma să fie făcute în etape.
De asemenea, legislația poate fi modificată în deceniile următoare. Proiecțiile realizate pentru finalul anilor 2060 depind de menținerea actualelor reguli, de evoluția demografică și de deciziile viitoare ale autorităților.
Prin urmare, pragul de 67 de ani trebuie privit ca o estimare construită pe baza informațiilor disponibile în prezent, nu ca o dată de pensionare definitivă pentru fiecare persoană.
România urmează tendința observată în Europa
Creșterea vârstei de pensionare nu este o situație specifică doar României. Majoritatea statelor europene analizate de OCDE pregătesc sau aplică deja măsuri pentru prelungirea vieții profesionale.
La nivelul statelor OCDE, vârsta normală medie de pensionare pentru o persoană cu o carieră completă era în 2024 de 64,7 ani pentru bărbați și de 63,9 ani pentru femei.
Pentru generațiile care intrau atunci pe piața muncii, vârsta medie proiectată crește la 66,4 ani pentru bărbați și la 65,9 ani pentru femei.
Mai mult de jumătate dintre țările OCDE vor avea, potrivit legislației aflate deja în vigoare, o vârstă normală de pensionare mai ridicată în viitor.
În unele state, creșterea se oprește în jurul pragului de 67 de ani. În altele, vârsta de pensionare este legată automat de speranța de viață și poate ajunge la 70 de ani sau chiar peste acest nivel, potrivit RTV.
Germania, Belgia și Cehia pot ajunge la 67 de ani
România nu este singura țară europeană pentru care este estimat pragul de 67 de ani.
Germania și Belgia se află printre statele în care vârsta standard de pensionare urmează să ajungă la acest nivel. În Belgia, pragul legal crește gradual de la 65 la 67 de ani până în 2030.
Și Cehia a adoptat măsuri prin care vârsta normală de pensionare va urca spre 67 de ani pentru generațiile tinere. OCDE arată că bărbații care se pensionează în prezent au o vârstă normală de aproximativ 64,2 ani, în timp ce persoanele care intră acum pe piața muncii ar putea ieși la pensie la 67 de ani.
În Regatul Unit, vârsta proiectată este de 68 de ani, în timp ce Franța și Spania se află în jurul pragului de 65 de ani în scenariile analizate.
Diferențele apar deoarece fiecare stat are propriile reguli privind vechimea, contribuțiile, pensionarea anticipată și legătura dintre longevitate și vârsta legală.
În unele țări, pensionarea ar putea veni după 70 de ani
Cele mai ridicate praguri sunt estimate în statele în care vârsta de pensionare este corelată puternic cu creșterea speranței de viață.
Danemarca ar putea ajunge în viitor la o vârstă normală de pensionare de aproximativ 74 de ani, potrivit formulelor analizate de OCDE. Estimarea poate fi însă modificată dacă autoritățile daneze schimbă mecanismul automat de indexare.
Estonia ar putea ajunge la aproximativ 71 de ani, iar Italia, Suedia, Țările de Jos și Cipru se pot apropia de pragul de 70 de ani.
OCDE precizează că vârstele viitoare de pensionare sunt de cel puțin 70 de ani în mai multe state, printre care Danemarca, Estonia, Italia, Țările de Jos și Suedia.
Aceste cifre se referă tot la generațiile care intră în prezent în activitate și nu la persoanele aflate aproape de pensionare.
Polonia ar putea păstra pragul de 60 de ani pentru femei
Nu toate statele europene urmează aceeași direcție.
Polonia se remarcă prin menținerea unei vârste de pensionare de 60 de ani pentru femei, una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.
Și în alte state există praguri mai reduse sau posibilități de pensionare fără penalizare după acumularea unui anumit număr de ani de contribuții.
Slovenia, de exemplu, poate păstra pentru unele persoane o vârstă normală de 62 de ani, dacă acestea îndeplinesc condițiile unei cariere complete. Chiar dacă vârsta legală generală crește, posibilitatea pensionării fără penalizare după 40 de ani de contribuții schimbă modul în care OCDE calculează vârsta normală.
Turcia pornește de la unele dintre cele mai reduse vârste de pensionare din spațiul analizat, dar este și țara pentru care sunt estimate unele dintre cele mai mari majorări în deceniile următoare.
De ce vor guvernele să majoreze vârsta de pensionare
Principalul motiv este îmbătrânirea populației.
În tot mai multe țări europene, numărul pensionarilor crește, iar numărul persoanelor active care contribuie la sistem se reduce sau avansează într-un ritm mult mai lent.
Sistemele publice de pensii funcționează în mare parte prin contribuțiile plătite de salariații actuali. Dacă numărul contribuabililor scade, iar numărul beneficiarilor crește, presiunea asupra bugetului devine tot mai mare.
OCDE estimează că, la nivelul statelor membre, numărul persoanelor de cel puțin 65 de ani raportat la 100 de persoane cu vârste între 20 și 64 de ani va crește de la 33 în anul 2025 la 52 în anul 2050.
În anul 2000, existau doar 22 de persoane în vârstă de cel puțin 65 de ani la fiecare 100 de persoane aflate în intervalul 20-64 de ani.
Această evoluție înseamnă că o populație activă tot mai mică va trebui să susțină un număr tot mai mare de pensionari.
Majorarea vârstei nu este singura soluție
OCDE arată că guvernele au mai multe variante pentru echilibrarea sistemelor de pensii.
Una dintre ele este prelungirea vieții profesionale, astfel încât oamenii să contribuie pentru o perioadă mai lungă și să primească pensie pentru mai puțini ani.
Alte opțiuni sunt majorarea contribuțiilor sociale sau reducerea valorii relative a prestațiilor.
Fiecare dintre aceste soluții are costuri sociale și politice. Creșterea contribuțiilor reduce veniturile disponibile ale angajaților și poate crește costurile suportate de angajatori.
Reducerea pensiilor afectează nivelul de trai al persoanelor vârstnice. Majorarea vârstei de pensionare poate fi dificilă pentru oamenii care lucrează în domenii solicitante fizic sau care se confruntă cu probleme de sănătate.
Din acest motiv, reformele includ frecvent excepții pentru condiții speciale de muncă, perioade lungi de contribuție, dizabilitate sau alte situații prevăzute de lege.
Vârsta legală și vârsta efectivă nu sunt același lucru
O persoană se poate pensiona mai devreme decât vârsta standard dacă îndeplinește condițiile legale privind stagiul de cotizare sau se încadrează într-o categorie specială.
În România există posibilitatea pensionării înainte de vârsta standard pentru persoanele care au acumulat perioade lungi de contribuție, însă condițiile și eventualele diminuări ale pensiei diferă de la un caz la altul.
OCDE a arătat că, după reforma din 2023, persoanele cu cariere lungi pot accesa pensia înainte de vârsta standard. Bărbații cu o carieră completă foarte lungă pot îndeplini condițiile începând de la 60 de ani, iar unele femei de la 57 de ani, în funcție de stagiul realizat și de calendarul legal aplicabil.
Vârsta efectivă de ieșire de pe piața muncii poate fi influențată și de sănătate, șomaj, condițiile de muncă sau decizia persoanei de a continua activitatea după pensionare.
La nivelul OCDE, vârsta efectivă medie de ieșire de pe piața muncii era în 2024 de 64,7 ani pentru bărbați și de 63,6 ani pentru femei.
Ce înseamnă raportul pentru românii care lucrează acum
Pentru persoanele aflate la câțiva ani de pensionare, raportul nu schimbă automat condițiile aplicabile.
Data exactă a pensionării se stabilește în funcție de anul și luna nașterii, sex, stagiul de cotizare, condițiile de muncă și eventualele reduceri prevăzute de lege.
Pentru persoanele tinere, raportul transmite însă un semnal clar: cariera profesională ar putea deveni mai lungă, iar planificarea financiară pentru bătrânețe va avea o importanță tot mai mare.
Generațiile care intră acum pe piața muncii nu se vor putea baza neapărat doar pe pensia publică. Economiile personale, pensiile administrate privat și alte forme de acumulare pe termen lung pot avea un rol mai important.
Totodată, o viață profesională mai lungă va obliga angajatorii și autoritățile să acorde o atenție mai mare sănătății angajaților, reconversiei profesionale și adaptării locurilor de muncă pentru persoanele în vârstă.
Nu toate meseriile pot fi practicate în aceleași condiții până la 67 de ani. Activitățile fizice grele, munca în schimburi și expunerea la factori de risc pot necesita reguli diferențiate.
Pragul poate fi modificat în funcție de speranța de viață
Estimarea de 67 de ani depinde în mod direct de evoluția longevității.
Dacă speranța de viață crește mai lent decât se estimează în prezent, majorarea vârstei de pensionare ar putea fi mai redusă.
Dacă populația trăiește mai mult, iar mecanismul legal rămâne neschimbat, vârsta standard poate continua să crească.
În România, legislația prevede ca, după egalizarea vârstei femeilor și bărbaților la 65 de ani, condițiile de pensionare să fie legate parțial de creșterea speranței de viață.
OCDE estimează, în baza actualelor proiecții, că acest mecanism va conduce la pragul de 67 de ani pentru generațiile care au început activitatea profesională la începutul anilor 2020.
Aceste reguli pot fi însă revizuite de guvernele viitoare, în funcție de realitățile economice, sociale și demografice.
Femeile și bărbații ar urma să se pensioneze la aceeași vârstă
Una dintre cele mai mari schimbări ale sistemului românesc este eliminarea treptată a diferenței dintre vârsta standard de pensionare a femeilor și cea a bărbaților.
Femeile au putut ieși tradițional la pensie mai devreme, dar reformele succesive au prevăzut creșterea graduală a vârstei.
Până în anul 2035, aceasta urmează să ajungă la 65 de ani, același prag aplicat bărbaților. După aceea, eventualele ajustări legate de speranța de viață se vor aplica ambelor categorii.
Pentru generațiile care se vor pensiona spre sfârșitul anilor 2060, OCDE estimează o vârstă de 67 de ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
Este important de reținut că raportul nu anunță o nouă lege adoptată în vara anului 2026, ci descrie efectul pe termen lung al legislației și al mecanismelor deja stabilite.
Vârsta standard poate ajunge la 67 de ani, dar momentul și forma exactă a modificării vor depinde de speranța de viață, de viitoarele decizii politice și de situația financiară a sistemului public de pensii.
Sursa foto: Arhivă
