Loredana Ionescu
Într-o dispută juridică intensă care a captat atenția opiniei publice europene și românești, Călin Georgescu a fost înfrânt astăzi în încercarea sa de a redeschide turul doi al alegerilor prezidențiale din România din 2024, în urma unei decizii definitive a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Verdict final pentru Călin Georgescu
Călin Georgescu, candidatul care a concurat pentru cea mai înaltă funcție în statul român, a solicitat CJUE să oblige Guvernul României să reia al doilea tur de scrutin, inițial disputat între el și Elena Lasconi. Cererea sa includea, de asemenea, suspendarea efectelor unei decizii anterioare a Curții Constituționale a României și obligarea autorităților să informeze Comisia Europeană despre măsurile adoptate.
Argumentele aduse și respingerea lor
Argumentele lui Georgescu s-au concentrat pe presupusele insuficiențe în monitorizarea alegerilor de către Uniunea Europeană, invocând necesitatea unei declarații care să confirme compatibilitatea măsurilor luate cu legislația UE. Cu toate acestea, CJUE a respins cererea pe motiv că nu era admisibilă și că instanța nu are competența necesară pentru a judeca astfel de cazuri.
Hotărârea tribunalului subliniază claritatea cu care a fost tratat cazul:
- Reclamantul a fost nevoit să își suporte cheltuielile de judecată, ceea ce adaugă un nivel suplimentar de consecințe personale la eșecul juridic.
- Cererea de măsuri provizorii a fost considerată inutilă, având în vedere că procesul principal a fost respins ca vădit inadmisibil.
Hotărârea CJUE
În rândurile următoare, redăm hotărârea CJUE:
„1 Prin cererea sa întemeiată pe articolele 278 și 279 TFUE, reclamantul, domnul Călin Georgescu, solicită, în primul rând, președintelui Tribunalului să oblige Guvernul României să reia al doilea tur al alegerilor prezidențiale române, în conformitate cu dispozițiile legale naționale și internaționale aplicabile, în al doilea rând, suspendarea efectelor juridice ale Deciziei Curții Constituționale și Constituționale nr. în al treilea rând, comunicarea imediată a măsurilor luate către Comisia Europeană („Comisia”) și către Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept.
2 Prin cererea depusă la grefa Tribunalului la 27 ianuarie 2025, reclamanta a introdus o acțiune în temeiul articolelor 263 și 265 TFUE prin care a solicitat, pe de o parte, să se constate că Comisia nu a acționat prin neadoptarea măsurilor adecvate de monitorizare a proceselor electorale din România și de prevenire a încălcării drepturilor fundamentale și, pe de altă parte, o declarație conform căreia anumite măsuri sunt compatibile cu legea Uniunii Europene.
3 Prin act separat depus la grefa Tribunalului la 17 februarie 2025, reclamanta a depus prezenta cerere de măsuri provizorii.
4 Prin ordonanța de astăzi, Georgescu/România și Comisia (T‑67/25, nepublicată), Tribunalul a respins acțiunea din cauza principală, în temeiul articolului 126 din Regulamentul de procedură al Tribunalului, în parte ca vădit inadmisibilă și în parte pe motiv de necompetență vădită.
5 În consecință, având în vedere caracterul accesoriu al procedurii de măsuri provizorii în raport cu procedura din cauza principală, nu mai este necesar să se pronunțe asupra prezentei cereri de măsuri provizorii.
6 În conformitate cu articolul 133 din Regulamentul de procedură, în hotărârea sau în ordonanța care închide procedura se pronunță asupra cheltuielilor de judecată. Având în vedere că, prin ordonanța de respingere a acțiunii din cauza principală ca în mod vădit inadmisibilă și în parte pe motiv de necompetență vădită, s-a pronunțat numai cu privire la cheltuielile de judecată aferente procedurii din cauza principală, este de competența judecătorului care sesizează cererea provizorie să se pronunțe asupra cheltuielilor de judecată aferente prezentei cereri de măsuri provizorii.
7 Astfel cum se prevede la articolul 137 din Regulamentul de procedură, în cazul în care o cauză nu se judecă, cheltuielile de judecată sunt la latitudinea Curții.
8 Întrucât prezenta ordonanță a fost adoptată înainte ca cererea de măsuri provizorii să fie comunicată României și Comisiei și înainte ca acestea să fi putut suporta cheltuieli de judecată, trebuie să se dispună ca reclamantul să suporte propriile cheltuieli de judecată.
Pe aceste motive,
PRESEDINTELE TRIBUNALULUI UE
1. Nu mai este necesar să se pronunțe asupra cererii de măsuri provizorii.
2. Domnul Călin Georgescu suportă propriile cheltuieli de judecată.
Luxemburg, 3 martie 2025.”
Implicațiile deciziei
Decizia CJUE nu doar că închide un capitol în disputa electorală din România, dar stabilește și un precedent important privind limita de intervenție a justiției europene în materie electorală națională. În același timp, acest verdict ar putea avea implicații semnificative asupra carierei politice a lui Georgescu și asupra percepției publicului cu privire la integritatea proceselor electorale din România.
În lumina acestei înfrângeri, se așteaptă ca Georgescu să evalueze opțiunile sale politice și juridice, în timp ce atenția se va muta inevitabil către alte bătălii politice și judiciare care pot defini peisajul politic românesc și european în lunile și anii următori.
Sursa foto: Arhivă
