Vești proaste pentru seniori! Indexarea pensiilor a fost amânată până în 2027. Unii pensionari vor pierde câte 600 de lei

România se confruntă cu o decizie dificilă care va afecta direct viața a peste 4 milioane de pensionari. Guvernul a anunțat că valoarea punctului de referință (VPR) – indicatorul în baza căruia se calculează pensiile – nu va fi actualizată până la 1 ianuarie 2027. Concret, acest lucru înseamnă că la începutul anului 2026 nu va mai avea loc majorarea pensiilor, deși legislația actuală prevedea o astfel de indexare automată.

Citește și

Zodiile care vor suferi teribil în acest weekend. Au parte de încercări grele

Indexarea pensiilor a fost amânată până în 2027. De ce a luat guvernul această decizie

Anunțul a fost făcut de ministrul Muncii, Florin Manole, care a subliniat că măsura este legată de situația financiară critică a statului. Contextul este marcat de concluziile recente ale misiunii Fondului Monetar Internațional (FMI) la București. Experții instituției au cerut autorităților române să adopte măsuri ferme de austeritate, pentru a readuce deficitul bugetar pe o traiectorie sustenabilă.

Potrivit FMI, România se află într-o zonă de risc ridicat: un deficit bugetar mare, combinat cu inflația persistentă, poate destabiliza economia și poate limita capacitatea guvernului de a se împrumuta pe piețele internaționale. Cheltuielile publice – iar pensiile reprezintă o parte semnificativă a acestora – sunt vizate direct de recomandările instituției financiare internaționale.

Astfel, amânarea indexării pensiilor devine un instrument prin care Guvernul încearcă să respecte țintele fiscale și să evite o eventuală criză de finanțare.

„Pe înțelesul tuturor, nu le scade nimeni pensiile concret, însă vor resimți impactul neaplicării indexărilor. Adică, sumele noastre sunt mâncate de inflație. Menționez asta pentru că pensionarii deja trăiesc cu frică să nu le scadă pensiile. Legile au fost prost scrise, pentru că, până la urmă, valoarea pensiilor nu ar trebui să depindă de inflație, ar trebui să depindă de cât se încasează, ca și contribuții de asigurări”, a explicat Gabriel Biriș, pentru Fanatik. 

Ce înseamnă pentru pensionari

Pentru milioane de vârstnici, mai ales pentru cei cu pensii mici, lipsa majorării în 2026 va fi resimțită puternic. Inflația erodează constant valoarea reală a banilor, iar fără ajustarea pensiilor, puterea de cumpărare a seniorilor va scădea vizibil. Cheltuieli esențiale precum alimentele, medicamentele și utilitățile vor deveni și mai greu de acoperit.

Punctul de vedere al specialiștilor

Pentru a clarifica impactul real, Gabriel Biriș, avocat de business și expert în fiscalitate cu peste 26 de ani de experiență, a explicat că decizia autorităților este una extrem de dureroasă pentru populație, dar în același timp reflectă limitele bugetului național. În opinia sa, România se află prinsă între două presiuni majore: nevoia de a proteja veniturile pensionarilor și obligația de a nu destabiliza echilibrele macroeconomice.

Specialistul atrage atenția că, deși măsura amână temporar o povară bugetară, ea creează o problemă socială gravă. Inegalitățile se vor adânci, iar categoriile vulnerabile vor fi cele mai afectate.

Aproape 4 milioane de pensionari riscă să piardă majorarea pensiilor în 2027

Dacă autoritățile mențin decizia de a amâna indexarea pensiilor până la 1 ianuarie 2027, aproape 4 milioane de vârstnici nu vor mai beneficia de creșterea anuală a veniturilor lor. Aceștia reprezintă marea majoritate a pensionarilor din sistemul public, care ar fi trebuit să primească, conform legislației în vigoare, o ajustare automată a pensiilor în funcție de inflație și de evoluția salariului mediu brut.

În România sunt în prezent circa 4,6 milioane de pensionari, iar pensia medie lunară se ridică la aproximativ 2.700 de lei (circa 540 de euro). Pentru mulți dintre acești oameni, veniturile actuale abia acoperă cheltuielile de bază, ceea ce face ca neaplicarea indexării să fie o lovitură serioasă pentru puterea lor de cumpărare.

Povara pensiilor asupra bugetului de stat

Pentru a înțelege dimensiunea financiară a problemei, trebuie analizată structura cheltuielilor statului. Potrivit explicațiilor avocatului și expertului în fiscalitate Gabriel Biriș, România alocă anual aproximativ 155 de miliarde de lei pentru plata pensiilor. Din această sumă uriașă, aproape 35 de miliarde de lei provin din transferuri directe de la bugetul de stat, pentru acoperirea deficitului din sistemul public de pensii.

Pe lângă acestea, se adaugă și costurile cu pensiile speciale, estimate la aproximativ 14 miliarde de lei în 2025. Astfel, cheltuielile totale depășesc cu 50 de miliarde de lei sumele colectate efectiv din contribuțiile sociale, ceea ce înseamnă un deficit de circa 30%. Practic, pentru fiecare 10 lei plătiți lunar către pensionari, 3 lei provin din împrumuturi.

Această situație arată clar că sistemul de pensii din România este suprasolicitat și depinde masiv de împrumuturi externe sau de redistribuiri bugetare. În aceste condiții, guvernul se vede obligat să ia măsuri de austeritate pentru a nu destabiliza finanțele publice.

Pentru pensionari însă, impactul este direct și dureros: veniturile lor vor rămâne înghețate, în timp ce inflația va continua să le erodeze puterea de cumpărare. Cele mai vulnerabile categorii – vârstnicii cu pensii mici – riscă să se confrunte cu o scădere accentuată a nivelului de trai.