Loredana Ionescu
Vești rele pentru angajații din România vin odată cu un nou proiect de lege dezbătut în Parlament. Începând cu anul 2026, șase zile libere legale vor fi eliminate din calendar. Propunerea legislativă a stârnit îngrijorare atât în rândul salariaților, cât și al angajatorilor. Măsura ar putea schimba semnificativ modul în care românii își planifică vacanțele. Să vedem în continuare ce modificări propune proiectul și ce impact ar putea avea asupra pieței muncii.
Ce prevede proiectul de lege privind tăierea zilelor libere pentru angajați
Vești rele pentru angajații din România au început să apară după ce un proiect legislativ a fost depus în Parlament. Inițiativa prevede reducerea numărului de zile libere legale de la 17 la doar 12. Scăderea se va aplica începând cu anul 2026, dacă proiectul va fi votat favorabil de parlamentari.
Printre sărbătorile eliminate se numără evenimente importante din calendarul cultural și religios românesc. Sunt vizate Boboteaza (6 ianuarie), Sfântul Ioan (7 ianuarie) și Ziua Unirii Principatelor (24 ianuarie). De asemenea, ar urma să dispară Vinerea Mare, Ziua Copilului (1 iunie) și Sfântul Andrei (30 noiembrie).
Această reducere a numărului de zile nelucrătoare a fost justificată prin necesitatea creșterii productivității economice. Inițiatorii consideră că România oferă prea multe zile libere comparativ cu alte țări europene. Aceștia argumentează că economia are nevoie de mai multe zile lucrătoare pentru a susține dezvoltarea continuă.
Totuși, veștile rele pentru angajații din România nu se opresc aici. Proiectul mai propune și introducerea unei noi zile nelucrătoare. Este vorba despre Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului, sărbătorită anual pe 4 februarie. Inițiatorii susțin că această zi va contribui la conștientizarea importanței prevenției și tratamentului bolilor oncologice.
„Instituirea unei zile nelucrătoare oferă cadrul necesar pentru campanii de informare, acțiuni educaționale și facilitarea accesului la screening”, se precizează în expunerea de motive a proiectului.
„Este o măsură care va afecta echilibrul dintre viața profesională și cea personală. Mulți angajați își planifică concediile în funcție de aceste zile libere”, a declarat un expert în legislația muncii, potrivit RTV.
Zilele libere care vor fi eliminate
Vești rele pentru angajații din România înseamnă pierderea unor sărbători care aveau un impact major asupra planificării vacanțelor. Eliminarea Bobotezei și a Sfântului Ioan afectează începutul de an, când mulți salariați își luau mini-vacanțe. Dispariția Zilei Unirii Principatelor înseamnă, de asemenea, mai puține zile libere în ianuarie.
Vinerea Mare, sărbătorită înainte de Paște, era o oportunitate pentru români de a beneficia de un weekend prelungit. Tăierea acestei zile va însemna mai puține ocazii de relaxare pentru angajați. Ziua Copilului, celebrată pe 1 iunie, avea de asemenea o încărcătură emoțională importantă. Mulți părinți își luau liber pentru a petrece timp cu copiii lor.
Sfântul Andrei, sărbătorit pe 30 noiembrie, oferea o punte spre Ziua Națională de 1 Decembrie. Eliminarea acestei zile va afecta planurile de mini-vacanță de iarnă. În schimb, noua zi nelucrătoare propusă, 4 februarie, are un scop nobil, dar poate nu va aduce aceleași beneficii de relaxare pentru angajați.
- 6 ianuarie – Boboteaza
- 7 ianuarie – Sfântul Ioan
- 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române
- Vinerea Mare – ultima vineri înainte de Paște
- 1 iunie – Ziua Copilului
- 30 noiembrie – Sfântul Andrei.
Inițiatorii proiectului susțin că instituirea acestei zile libere va sprijini campaniile de prevenție și informare privind cancerul. Totodată, va oferi posibilitatea organizării de evenimente publice dedicate sănătății. Chiar și așa, pentru mulți români, balanța zilelor libere rămâne negativă.
Sursa foto: Arhivă
