Vanatoru Andreea
Pe 11 mai 2025, Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a făcut o propunere oficială pentru organizarea unor discuții directe cu reprezentanți ai Ucrainei, programate să aibă loc în data de 15 mai 2025, la Istanbul. Putin a subliniat că scopul principal al acestor negocieri ar trebui să fie stabilirea unui proces de pace sustenabil, care să asigure o soluție pe termen lung și să abordeze în mod eficient cauzele fundamentale ale conflictului actual dintre cele două țări.
Vladimir Putin vrea negocieri directe de pace
Liderul rus a exprimat convingerea că numai printr-un dialog direct și deschis între părțile implicate se poate ajunge la o înțelegere reciprocă, care să pună capăt războiului și să pună bazele unei păci durabile.
După ce președintele rus Vladimir Putin a propus Ucrainei să participe la negocieri directe cu Rusia la Istanbul, liderul american, Donald Trump, a avut o reacție imediată. Trump a declarat că acest eveniment ar putea reprezenta o „zi mare” pentru ambele țări, subliniind că dialogul direct ar putea deschide noi perspective pentru soluționarea conflictului dintre Rusia și Ucraina.
Donald Trump a reacționat
El a exprimat optimism în privința potențialului acestor discuții de a aduce progrese semnificative, considerând că o asemenea întâlnire ar putea duce la o schimbare pozitivă în relațiile internaționale și ar putea ajuta la depășirea tensiunilor actuale.
„O zi care ar putea fi mare pentru Rusia și Ucraina! Gândiți-vă la sutele de mii de vieți care vor fi salvate pe măsură ce această „baie de sânge” fără sfârșit se va încheia. Va fi o LUME cu totul nouă și mult mai bună. Voi continua să lucrez cu ambele părți pentru a mă asigura că acest lucru se va întâmpla“, a transmis președintele american, adăugând că SUA doresc să se concentreze pe reconstrucție și comerț „Urmează o săptămână IMPORTANTĂ!”, a conchis liderul de la Casa Albă.
Vladimir Putin a declarat că nu exclude posibilitatea ca, în cadrul discuțiilor planificate la Istanbul, cele două părți să ajungă la un acord privind stabilirea unor „noi armistiții” și o „nouă încetare a focului”. El a subliniat că aceste măsuri ar trebui să reprezinte un pas preliminar spre o pace „sustenabilă”, fiind doar începutul unui proces mai amplu de reconciliare și stabilire a unui cadru stabil de coexistență între Rusia și Ucraina.
Federația Rusă a propus mai multe armistiții Ucrainei
Cu toate acestea, propunerea lui Putin, făcută în dimineața zilei de duminică, nu a primit un răspuns imediat din partea autorităților ucrainene. Liderul rus a subliniat faptul că, până în prezent, Federația Rusă a propus mai multe armistiții, inclusiv un moratoriu asupra atacurilor la instalațiile energetice, o încetare a focului în perioada Paștelui și, mai recent, un armistițiu de 72 de ore în contextul sărbătoririi celor 80 de ani de la victoria în Al Doilea Război Mondial. În ciuda acestor propuneri, Putin a acuzat Kievul că a încălcat în mod repetat termenii armistițiilor propuse.
„Oferta noastră, așa cum se spune, este pe masă, decizia aparține acum autorităților ucrainene și curatorilor lor, care sunt ghidați, se pare, de ambițiile lor politice personale, și nu de interesele popoarelor lor”, a precizat Putin.
Ucraina a făcut acuzații dure la adresa Rusiei
Ucraina a acuzat, la rândul său, Rusia de încălcarea repetată a propriei sale promisiuni de armistițiu și, împreună cu marile puteri europene, a solicitat, în ziua de sâmbătă, ca președintele Vladimir Putin să accepte o încetare a focului de 30 de zile, fără condiții, avertizând totodată că, în cazul în care cerința nu va fi îndeplinită, Rusia va fi confruntată cu noi sancțiuni economice severe.
Totuși, Vladimir Putin a respins cu fermitate această solicitare, considerând-o o încercare a unor puteri europene de a-i impune „ultimatumuri”. Declarația liderului rus a fost făcută într-un context în care Uniunea Europeană exercita o presiune tot mai mare asupra Moscovei, amenințând că va impune „sancțiuni economice și financiare masive” dacă Rusia nu va accepta armistițiul de 30 de zile solicitat atât de europeni, cât și de autoritățile americane.
