Georgescu Dragos
Cazul decesului fostului ministru al Justiției, Rodica Stănoiu, continuă să ridice numeroase semne de întrebare și să genereze controverse intense în spațiul public.
Răsturnare de situație. Decizia luată de procurori în cazul Rodicăi Stănoiu după autopsie
La mai multe zile după izbucnirea scandalului, partenerul său de viață, cu aproximativ 50 de ani mai tânăr, nu a reușit încă să clarifice suspiciunile apărute atât în legătură cu circumstanțele morții, cât și cu posibila sa calitate de moștenitor al averii considerabile lăsate în urmă de fosta demnitară. Ancheta penală, care a pornit inițial ca un dosar de moarte suspectă, a evoluat rapid, fiind încadrată acum ca ucidere din culpă și acces ilegal la un sistem informatic.
Această schimbare de încadrare juridică a amplificat interesul public și a adus în prim-plan o serie de întrebări sensibile, care vizează nu doar aspectele penale, ci și posibilele consecințe patrimoniale. În centrul atenției se află relația dintre Rodica Stănoiu și partenerul său, o relație despre care apropiații susțin că ar fi dus la izolarea completă a fostului ministru de familie, prieteni și foști colaboratori.
Cercetările au fost declanșate după ce mai multe persoane apropiate Rodicăi Stănoiu au sesizat autoritățile, exprimându-și îngrijorarea cu privire la faptul că aceasta, la vârsta de 86 de ani, ar fi fost izolată complet. Potrivit acestora, încercările repetate de a lua legătura cu fosta ministră au eșuat, iar lipsa oricărui contact a devenit alarmantă. În acest context, suspiciunile s-au îndreptat rapid către partenerul mult mai tânăr, despre care s-a spus că ar fi controlat telefonul acesteia și ar fi împiedicat-o să comunice cu alte persoane.
Aceste acuzații au stat la baza deschiderii dosarului penal, iar anchetatorii au început să verifice inclusiv ipoteza accesului ilegal la un sistem informatic. Concret, este analizată posibilitatea ca partenerul să fi avut acces neautorizat la telefonul sau la conturile Rodicăi Stănoiu, limitându-i astfel capacitatea de a comunica liber. O asemenea faptă, dacă va fi dovedită, ar putea avea consecințe serioase atât pe plan penal, cât și civil.
Inițial, dosarul a fost deschis sub suspiciunea de moarte suspectă, o procedură standard în cazurile în care există neclarități legate de circumstanțele decesului. Ulterior, pe măsură ce ancheta a avansat, încadrarea juridică a fost modificată în ucidere din culpă. Această schimbare sugerează că anchetatorii iau în calcul posibilitatea ca moartea fostului ministru să fi fost rezultatul unor acțiuni sau omisiuni care, deși nu intenționate, ar fi contribuit direct la deces.
În paralel, a fost adăugată și acuzația de acces ilegal la un sistem informatic, ceea ce indică faptul că suspiciunile legate de controlul comunicațiilor nu sunt tratate superficial. Toate aceste elemente conturează un tablou complex, în care aspectele penale se împletesc cu cele patrimoniale și morale.
Averea considerabilă lăsată în urmă
Pe lângă circumstanțele morții, un alt subiect extrem de sensibil este cel al moștenirii. Potrivit informațiilor apărute în presa centrală, Rodica Stănoiu ar fi lăsat în urmă o avere considerabilă. Doar proprietățile imobiliare ar fi evaluate la milioane de euro, fără a lua în calcul alte bunuri sau eventuale economii.
Fostul ministru nu avea copii, însă există rude de grad mai îndepărtat, ceea ce face foarte probabilă apariția unor conflicte legate de împărțirea averii. În acest context, rolul partenerului de viață devine crucial, mai ales dacă numele său apare într-un eventual testament.
Avocatul Artin Sarchizian a explicat, într-o intervenție la Antena 3 CNN, care sunt scenariile posibile în cazul în care partenerul mai tânăr ar figura ca beneficiar al testamentului. Potrivit acestuia, situația trebuie analizată pe două planuri distincte, dar interconectate.
Primul plan este cel al validității testamentului.
„Aici sunt două planuri de analiză și de discuție. Anume, dacă s-a întocmit un asemenea testament, se verifică în ce măsură este valabil”, a explicat avocatul. Mai exact, se va analiza dacă Rodica Stănoiu avea capacitate deplină la momentul întocmirii testamentului, dacă funcțiile sale mentale erau intacte și dacă avea discernământ.
În acest context, un aspect extrem de important este cel al eventualei influențări. Avocatul a subliniat că izolarea unei persoane în vârstă de familie și prieteni poate reprezenta o formă de alterare a consimțământului. „Noi avem aici o formă de, să zicem, alterarea consimțământului prin fapte și sugestii, atunci când o persoană este izolată de restul familiei și practic îi este sugestionat să întocmească un anumit testament”, a mai spus Artin Sarchizian.
Ancheta penală și consecințele patrimoniale
Al doilea plan de analiză este cel al anchetei penale aflate în desfășurare. Rezultatele acesteia pot avea un impact major asupra modului în care va fi împărțită averea. Avocatul a explicat că, potrivit legii civile, există conceptul de nedemnitate succesorală.
„E bine să știți că, în măsura în care s-ar ajunge la concluzia că moartea a fost una provocată, atunci, chiar dacă am fi în prezența unui testament, există, potrivit legii civile, un caz de nedemnitate. Anume, când ai produs moartea persoanei ce ți-a lăsat un testament”, a precizat avocatul.
Cu alte cuvinte, chiar dacă un testament ar fi considerat valid din punct de vedere formal, beneficiarul acestuia poate pierde dreptul la moștenire dacă se dovedește că a contribuit la moartea testatorului. Artin Sarchizian a subliniat că această explicație este una teoretică, însă relevantă pentru înțelegerea implicațiilor juridice ale cazului.
Conceptul de nedemnitate succesorală este esențial în acest dosar. Potrivit legislației civile, o persoană care a determinat sau a influențat moartea celui care i-a lăsat un testament poate fi exclusă de la moștenire. „Deci, dacă persoana care este beneficiara unui testament a influențat moartea sau, mă rog, a determinat moartea testatorului, respectiv a celui care a dispus prin testament, atunci această persoană devine nedemnă, spune legea civilă”, a explicat avocatul.
Acest aspect face ca rezultatul anchetei penale să fie extrem de important nu doar din perspectiva stabilirii vinovăției, ci și din punct de vedere patrimonial. Practic, aceeași probă care ar putea duce la o condamnare penală poate schimba radical și modul în care averea Rodicăi Stănoiu va fi împărțită.
Posibile conflicte între moștenitori
Având în vedere lipsa descendenților direcți, este foarte probabil ca rudele mai îndepărtate ale fostului ministru să conteste eventualul testament. În astfel de situații, procesele de succesiune pot deveni extrem de complicate și de lungă durată, mai ales atunci când există suspiciuni privind influențarea testatorului sau circumstanțele decesului.
Apariția partenerului mai tânăr în postura de posibil moștenitor principal al unei averi evaluate la milioane de euro este, fără îndoială, un element care alimentează tensiunile și speculațiile. În lipsa unor clarificări oficiale și definitive, cazul rămâne deschis interpretărilor și controverselor.
Avocatul Artin Sarchizian a concluzionat că rezultatul cercetărilor aflate în desfășurare va fi relevant nu doar pe plan penal, ci și pe plan patrimonial. „Ținând cont de aceste două planuri, rezultatul cercetărilor care se efectuează va fi unul relevant, inclusiv pe plan patrimonial”, a explicat acesta.
Cu alte cuvinte, ancheta va decide nu doar dacă există sau nu vinovăție penală, ci și cine are dreptul legal de a beneficia de moștenirea lăsată de Rodica Stănoiu. Până la finalizarea investigațiilor, orice concluzie rămâne prematură, iar partenerul mai tânăr al fostului ministru continuă să fie în centrul atenției publice.
Cazul Rodicăi Stănoiu rămâne, astfel, unul complex, aflat la intersecția dintre drept penal, drept civil și emoțiile puternice generate de moartea unei figuri publice. Ancheta în curs va avea un rol decisiv în lămurirea tuturor acestor aspecte și în stabilirea adevărului, atât în privința decesului, cât și a moștenirii.
