Georgescu Dragos
Ziua de luni, 29 septembrie 2025, a început cu o veste cutremurătoare în județul Prahova. Un incendiu violent a izbucnit la un hotel din comuna Bărcănești, satul Tătărani, lângă Ploiești. Flăcările, care s-au extins rapid pe o suprafață de aproximativ 500 de metri pătrați, au curmat viețile a două femei tinere, de 21 și 24 de ani, venite din Nepal pentru a lucra în România. Alte trei persoane, tot muncitori nepalezi, au reușit să se salveze la timp, ieșind din clădirea cuprinsă de foc.
Cine erau cele două tinere care au murit carbonizate în incendiul de la hotelul de lângă Ploiești
Tragedia scoate la iveală probleme grave în ceea ce privește siguranța la incendii și respectarea legislației, întrucât hotelul fusese deja închis de ISU Prahova cu doar două săptămâni înainte, din cauza încălcării cerințelor de securitate.
Pompierii de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Prahova au intervenit rapid la fața locului, mobilizând echipe și autospeciale pentru a limita proporțiile incendiului. După ore întregi de luptă cu flăcările, pompierii au reușit să stingă focul, însă bilanțul final a fost tragic. În interiorul hotelului, la mansardă, au fost descoperite corpurile carbonizate a două femei.
Surse judiciare au confirmat pentru publicația Libertatea că victimele erau cetățene nepaleze, angajate ale hotelului. Ele locuiau și munceau în clădire, dar în momentul declanșării incendiului nu au mai avut nicio șansă de a ieși afară.
Cele două tinere aveau 21 și 24 de ani și veniseră în România în căutarea unui trai mai bun. Moartea lor subit tragică ridică întrebări nu doar despre responsabilitatea angajatorilor, ci și despre protecția reală a muncitorilor străini care acceptă să lucreze în condiții precare.
Cum s-au salvat ceilalți muncitori
În total, cinci persoane au fost surprinse de incendiu. Trei dintre muncitorii nepalezi au reușit să se autoevacueze la timp. Aceștia au povestit ulterior, potrivit martorilor, că focul s-a extins extrem de rapid, iar fumul dens a îngreunat orice tentativă de salvare.
Din nefericire, cele două tinere erau la mansardă în momentul izbucnirii incendiului și nu au putut coborî. Flăcările și fumul le-au blocat accesul către ieșire, iar pompierii nu au mai reușit să le găsească în viață.
Un detaliu revoltător al acestui caz este faptul că hotelul nu avea autorizație de securitate la incendiu. Inspectorii ISU Prahova descoperiseră la un control efectuat pe 16 septembrie 2025 mai multe deficiențe grave privind protecția împotriva incendiilor. În urma verificărilor, operatorul economic a fost amendat cu 100.000 de lei, iar unitatea a fost închisă.
Conform reprezentanților ISU, pe 19 septembrie hotelul a solicitat ridicarea sigiliului pentru a efectua lucrările necesare remedierii deficiențelor și pentru a intra în legalitate. Ridicarea sigiliului nu presupunea, însă, redeschiderea hotelului pentru cazarea sau angajarea de persoane. Cu toate acestea, cinci cetățeni nepalezi au fost angajați să muncească acolo, deși clădirea nu era încă autorizată pentru funcționare.
Acest detaliu deschide un lanț de responsabilități: cum au fost angajați acești oameni, cine i-a trimis să lucreze într-o clădire nesigură și de ce autoritățile nu au verificat respectarea restricțiilor impuse.
Cauza probabilă a incendiului
După primele investigații, pompierii au stabilit că incendiul a izbucnit, cel mai probabil, din cauza unui cablu electric defect sau neizolat corespunzător. „Efectul termic al curentului electric” ar fi dus la supraîncălzirea cablului, iar materialele combustibile din jur au luat foc.
Este un scenariu clasic pentru clădirile vechi sau prost întreținute, în care instalațiile electrice nu sunt conforme cu standardele de siguranță. În cazul hotelului din Bărcănești, deficiențele deja constatate de ISU cu două săptămâni înainte fac și mai plauzibilă această ipoteză.
Cazul din Prahova ridică întrebări dramatice despre responsabilitatea autorităților și a patronilor. Dacă hotelul fusese închis pentru nereguli, cum de au fost lăsați oamenii să lucreze acolo? Dacă sigiliul fusese ridicat doar pentru efectuarea lucrărilor de remediere, de ce erau angajați muncitori străini în condiții de pericol?
Răspunsurile vor veni, probabil, în urma anchetei penale care a fost deja deschisă. Însă pentru familiile celor două tinere din Nepal, explicațiile vin prea târziu.
Destine frânte departe de casă
Cele două victime aveau 21 și 24 de ani, fiind la început de drum în viață. Plecaseră din Nepal cu speranța că în România vor găsi un loc de muncă stabil și un viitor mai bun. În realitate, au ajuns să muncească într-o clădire fără autorizație, în condiții periculoase, iar visul lor s-a încheiat tragic.
Cazul readuce în atenție situația muncitorilor străini care vin în România, în special din Asia, atrași de promisiunile unor locuri de muncă, dar care ajung adesea să lucreze în condiții precare, fără protecție adecvată.
