Nicolescu Daniela
Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să amâne pentru a doua oară decizia asupra proiectului de lege care modifică sistemul de pensii al magistraților — una dintre cele mai controversate măsuri incluse în pachetul 2 de reforme asupra căruia Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Potrivit surselor citate de HotNews.ro, amânarea este determinată de motive procedurale interne, iar decizia ar putea fi reprogramată pentru sfârșitul lunii octombrie.
Surse din interiorul CCR au explicat pentru HotNews că președinta Curții, Simina Tănăsescu, în calitate de judecător raportor pe dosarul privind reforma pensiilor din justiție, nu a depus încă raportul final și concluziile necesare deliberării plenului. Termenul pentru această procedură expirase luni, dar completul a fost informat că raportul nu este finalizat, astfel că dezbaterea și votul pe fond vor fi amânate.
Motivul oficial invocat ține de „complexitatea excepțiilor ridicate” și de „volumul mare de documente analizate”, având în vedere impactul juridic și bugetar al modificărilor propuse. Totuși, mai multe surse apropiate Curții au declarat sub protecția anonimatului că există și o dimensiune politică a întârzierii, dată fiind tensiunea dintre putere și magistrați pe tema reformei.
Aceasta este a doua amânare consecutivă a verdictului CCR privind legea pensiilor magistraților, după ce la începutul lunii septembrie judecătorii au decis o primă reprogramare, pe motiv că nu toate părțile implicate (inclusiv Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii) și-au transmis punctele de vedere complete.
Ce prevede proiectul contestat
Legea aflată acum în atenția Curții modifică semnificativ condițiile de pensionare pentru judecători și procurori, vizând creșterea graduală a vârstei de pensionare și recalcularea formulei de stabilire a pensiei de serviciu.
Mai exact, proiectul prevede:
- majorarea vârstei de pensionare până la 65 de ani, etapizat,
- creșterea stagiului minim de cotizare la 25 de ani,
- reducerea treptată a procentului din ultimul salariu în baza căruia se calculează pensia, de la 80% la 65%,
- introducerea unui plafon maxim pentru pensiile de serviciu, care nu poate depăși salariul net aflat în plată pentru o funcție similară.
Criticii legii — în special asociațiile profesionale ale magistraților și partidele de opoziție — susțin că măsurile încalcă principiul independenței justiției și drepturile câștigate prin statutul magistraților. În schimb, Guvernul Bolojan consideră că reforma este necesară pentru echilibrarea bugetului public și pentru alinierea sistemului de pensii la principiile europene privind sustenabilitatea.
Alte trei legi, la un pas de verdict
Deși decizia privind reforma pensiilor magistraților va fi amânată, CCR urmează să se pronunțe miercuri pe celelalte trei legi din același pachet de reforme asumate de Executiv în Parlament, potrivit acelorași surse.
Acestea sunt:
- Legea privind reforma în sănătate, care aduce modificări importante în structura spitalelor și în modul de finanțare al sistemului medical;
- Legea privind noile taxe și măsuri fiscale, elaborată de Ministerul de Finanțe, care prevede, printre altele, creșterea impozitului pe proprietate și eliminarea unor facilități fiscale pentru firme;
- Legea privind reforma administrativă, care redefinește competențele autorităților locale și reorganizează anumite instituții descentralizate.
Deocamdată, nu există indicii clare că și aceste proiecte ar urma să fie amânate. Totuși, unele surse juridice citate de HotNews au precizat că, dacă se solicită în ședință o amânare suplimentară, CCR ar putea decide și în aceste cazuri o reprogramare, mai ales în contextul presiunilor politice și al volumului ridicat de cauze.
Din cele cinci legi asumate de Guvernul Bolojan în „pachetul 2 de reforme”, doar una a trecut până acum de controlul de constituționalitate. Este vorba despre legea privind reorganizarea ANCOM, ANRE și ASF, care a fost validată de Curte în urmă cu două săptămâni și promulgată ulterior de președintele Nicușor Dan.
Această lege prevede comasarea anumitor structuri administrative și eficientizarea funcționării autorităților care reglementează piețele de energie, comunicații și servicii financiare. În schimb, pentru celelalte patru legi, judecătorii au decis o amânare a deliberărilor, urmând ca acestea să fie analizate separat.
Context politic și impact asupra reformelor
Amânările succesive de la CCR vin într-un moment sensibil pentru coaliția de guvernare, care se confruntă cu presiuni crescânde din partea Bruxelles-ului privind implementarea reformelor din PNRR. Una dintre condițiile-cheie impuse României pentru deblocarea fondurilor europene este tocmai reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, inclusiv cele ale magistraților.
Întârzierea deciziei Curții ar putea avea implicații majore asupra calendarului angajamentelor asumate de Guvernul Bolojan în fața Comisiei Europene. De asemenea, opoziția a acuzat Executivul că a forțat adoptarea pachetului legislativ prin asumarea răspunderii, fără o dezbatere parlamentară reală, ceea ce a determinat multiple sesizări la Curtea Constituțională.
În tabăra guvernamentală, premierul Ilie Bolojan a evitat până acum declarațiile directe, însă surse din Palatul Victoria afirmă că acesta este „încrezător că legea va fi declarată constituțională” și că nu există motive juridice solide pentru o respingere.
Urmează o nouă rundă de tensiuni
Potrivit procedurilor interne, CCR poate amâna o decizie de cel mult trei ori în cazuri excepționale, ceea ce înseamnă că, dacă nici la următoarea ședință nu se va pronunța asupra pensiilor magistraților, Curtea va fi obligată să stabilească un termen final.
Până atunci, incertitudinea persistă, iar magistrații continuă să beneficieze de actualele condiții de pensionare, în timp ce Guvernul speră ca verdictul CCR să nu blocheze complet una dintre cele mai importante reforme din mandatul Bolojan.
Astfel, la finalul acestei săptămâni, scena politică românească se pregătește pentru un nou episod de tensiuni între Guvern, Curtea Constituțională și sistemul judiciar, cu implicații directe asupra stabilității politice și a relației României cu Uniunea Europeană.
