Georgescu Dragos
Consiliul Superior al Magistraturii a respins, joi, prin aviz negativ, proiectul de lege privind pensiile speciale, potrivit unor surse judiciare citate de Antena 3 CNN. Votul a fost unul categoric, toți magistrații prezenți exprimându-se împotriva formei actuale a proiectului. Singura excepție a fost ministrul Justiției, Radu Marinescu, care s-a abținut. Avizul CSM, deși obligatoriu în procedură, rămâne totuși consultativ, ceea ce înseamnă că Parlamentul și Guvernul pot continua procesul legislativ și fără acordul Consiliului.
Ce decizie a dat Consiliul Superior al Magistraturii în legătură cu pensiile speciale
Decizia CSM vine într-un moment în care tema pensiilor speciale generează dezbateri intense în spațiul public. Este un subiect sensibil, care atinge direct independența sistemului judiciar, finanțele statului și presiunile asupra reformelor cerute de Comisia Europeană. Din acest motiv, poziția CSM are o încărcătură simbolică semnificativă, chiar dacă din punct de vedere juridic nu poate bloca definitiv legea.
Ședința CSM a fost convocată pentru alte teme, însă membrii Consiliului au decis suplimentarea ordinii de zi pentru a discuta proiectul pensiilor speciale. Această suplimentare indică o urgență percepută în interiorul sistemului, având în vedere că proiectul de lege avansase în procedura parlamentară, iar magistrații considerau necesară exprimarea unei poziții oficiale. Discuțiile s-au desfășurat într-un climat tensionat, întrucât propunerea legislativă atinge direct statutul magistraților, drepturile lor profesionale și stabilitatea sistemului judiciar.
Pentru opinia publică, este important de înțeles ce reprezintă un aviz negativ al CSM și de ce acesta contează. Consiliul este garantul independenței justiției, iar obligația de a emite un aviz face parte din mecanismele instituționale prin care sistemul judiciar este consultat atunci când apar modificări legislative care îl privesc. Un aviz negativ nu înseamnă automat respingerea legii, dar semnalează un conflict de viziune între puterea executivă și cea judecătorească. În acest caz, semnalul transmis de CSM este unul puternic: proiectul actual nu este considerat adecvat pentru funcționarea sau protejarea independenței sistemului.
Potrivit surselor judiciare, toți membrii CSM au votat împotriva proiectului, cu excepția ministrului Justiției, care s-a abținut. Abținerea ministrului poate fi interpretată în mai multe chei. Pe de o parte, este posibil ca Ministerul Justiției să fi preferat o poziție neutră în acest moment, evitând escaladarea tensiunilor cu magistrații. Pe de altă parte, abținerea poate indica dorința de a lăsa Parlamentul să decidă fără a se angaja ferm într-o direcție. În orice caz, gestul lui Radu Marinescu arată că Guvernul nu a reușit să obțină un acord al corpului profesional pe proiectul respectiv.
Proiectul privind pensiile speciale a fost construit într-un context complicat. România are obligații asumate în cadrul PNRR privind reformarea acestor pensii, în special a celor din Justiție. Comisia Europeană a cerut reducerea diferențelor dintre pensiile speciale și pensiile obișnuite, precum și eliminarea privilegiilor nejustificate. Pentru magistrați însă, această discuție este una delicată, deoarece statutul lor a fost gândit astfel încât să ofere stabilitate pe termen lung, având în vedere complexitatea și responsabilitatea muncii.
Pozițiile CSM punctează în mod tradițional două teme majore în dezbaterea pensiilor speciale: riscul afectării independenței și riscul pierderii resursei umane din sistem. Magistrații susțin că reducerea pensiilor sau modificarea regulilor actuale privind vechimea poate determina plecări masive din sistem, în special dintre judecătorii și procurorii cu experiență. În ultimii ani, sistemul judiciar s-a confruntat deja cu valuri mari de pensionări, iar orice presiune suplimentară poate accentua deficitul de personal. În plus, costurile de formare pentru un magistrat sunt mari, iar pierderea resursei umane în mijlocul carierei reprezintă o problemă serioasă.
În discuțiile legate de avizul negativ, membrii CSM au analizat elementele ce țin de stabilitatea profesiei. Proiectul de lege conține prevederi care schimbă calculul pensiilor de serviciu și redefinirea condițiilor de pensionare. Din perspectiva magistraților, aceste modificări nu oferă predictibilitate și pot fi considerate nesigure pentru cariera lor pe termen lung. De asemenea, unele prevederi legate de plafonare sau de recalculare sunt considerate discriminatorii față de statutul recunoscut prin Constituție.
