Saghin Sabrina
Oficiali americani din Departamentul Apărării analizează în prezent o propunere delicată ce vizează retragerea a până la 10.000 de soldați din Europa de Est, inclusiv din România. Această decizie ar putea avea implicații strategice majore, într-un moment în care echilibrul de securitate în regiune este extrem de fragil.
Trupele respective au fost dislocate în 2022, ca răspuns direct la invazia rusă din Ucraina, pentru a întări apărarea flancului estic al NATO. Discuțiile au loc într-un context geopolitic tensionat, în care eventualele retrageri ar putea fi percepute ca un semnal de slăbiciune de către Moscova.
Pentagonul analizează retragerea a până la 10.000 de militari americani din Europa de Est
Potrivit informațiilor transmise de NBC News, oficiali de rang înalt din cadrul Departamentului Apărării al Statelor Unite analizează serios o propunere de reducere a prezenței militare americane din estul Europei. Conform surselor apropiate acestor discuții, este vorba despre până la 10.000 de soldați, adică aproximativ jumătate din cei 20.000 desfășurați de administrația Biden în 2022, după declanșarea războiului din Ucraina. Unitățile respective au fost trimise pentru a sprijini țările aliate aflate în proximitatea conflictului – în special România, Polonia și statele baltice – oferind atât o prezență militară solidă, cât și un mesaj de descurajare pentru Federația Rusă.
Chiar dacă decizia finală nu a fost încă luată, posibilitatea reducerii efectivelor a stârnit deja îngrijorări profunde atât în capitalele europene, cât și în rândul comunității internaționale de securitate. Oficialii americani și europeni consultați în legătură cu această propunere au semnalat riscul major ca o astfel de mișcare să fie interpretată de Kremlin drept o retragere strategică, slăbind astfel postura de apărare a NATO în fața unei Rusii tot mai imprevizibile.
Retragerea ar putea slăbi, de asemenea, încrederea partenerilor est-europeni în angajamentele de securitate asumate de Washington. Țări precum România, aflate în prima linie a apărării europene, ar putea percepe această posibilă decizie ca pe o diminuare a sprijinului american în fața amenințării ruse. Mai mult, într-un moment în care conflictul din Ucraina rămâne activ, iar NATO își întărește pregătirile pentru summitul crucial din vară, orice semnal de reducere a angajamentului militar ar putea avea efecte nedorite asupra coeziunii alianței.
Jocuri politice în SUA, miză uriașă pentru flancul estic
Discuțiile despre reducerea prezenței militare americane în Europa de Est vin într-un context politic complicat în Statele Unite. Fostul președinte Donald Trump, care candidează din nou pentru funcția supremă în stat, încearcă să convingă Moscova să accepte o încetare a focului în Ucraina. Această inițiativă, combinată cu nemulțumirile sale exprimate anterior privind contribuția financiară a aliaților europeni la NATO, alimentează temerile că o eventuală revenire a sa la Casa Albă ar putea însemna o politică externă mai puțin implicată în apărarea Europei.
În acest context, decizia de a reduce trupele poate avea și o dimensiune electorală. O parte din opinia publică americană a devenit tot mai reticentă în privința implicării militare continue în Europa, mai ales pe fondul crizelor interne și al competiției strategice tot mai intense cu China. Astfel, administrația Biden se confruntă cu o alegere delicată: continuarea angajamentului solid față de NATO sau reconfigurarea acestuia într-o manieră care să răspundă mai mult presiunilor politice interne.
Pe de altă parte, diplomația americană rămâne activă. În ciuda acestor discuții despre reducere, SUA au continuat să ofere sprijin semnificativ Ucrainei, atât prin ajutoare militare, cât și prin cooperare strategică cu partenerii europeni. Cu toate acestea, un astfel de pas – reducerea efectivelor – ar putea submina eforturile diplomatice dacă nu este însoțit de o comunicare clară și de măsuri compensatorii, cum ar fi intensificarea rotației forțelor NATO în regiune sau suplimentarea sprijinului logistic și tehnologic.
Pentru România, o eventuală retragere parțială a trupelor americane ar însemna o realiniere a priorităților în materie de securitate. Deși armata română a făcut progrese semnificative în modernizarea capacităților sale, prezența americană a constituit un pilon fundamental în arhitectura de apărare națională. Baza de la Mihail Kogălniceanu, de exemplu, este un punct strategic de mare importanță, iar reducerea personalului american ar necesita măsuri suplimentare pentru a păstra echilibrul militar din zonă.
Pe fondul incertitudinilor legate de viitorul conflictului din Ucraina, de alegerile prezidențiale din SUA și de echilibrul global de putere, orice decizie privind retragerea trupelor americane din Europa de Est are un impact mult mai larg decât pare la prima vedere. Aceasta nu este doar o chestiune de numere, ci una de încredere, strategie și percepție. Pentru România și aliații săi, menținerea unui angajament transatlantic ferm rămâne esențială în fața unei Rusii care continuă să-și urmeze ambițiile regionale fără semne clare de retragere.
