Saghin Sabrina
Calendar ortodox. În data de 9 aprilie, Biserica Ortodoxă Română îl cinstește pe Sfântul Mucenic Eupsihie, un apărător neînfricat al credinței creștine din secolul al IV-lea. Acesta s-a născut în Cezareea Capadociei, în a doua jumătate a secolului al III-lea, într-o familie nobilă și profund credincioasă.
Crescut în iubirea de Dumnezeu și de aproapele, Eupsihie a devenit, încă din tinerețe, un model de trăire creștină autentică și de curaj duhovnicesc, calități care aveau să se manifeste cu și mai multă putere în timpul persecuțiilor din vremea împăratului Iulian Apostatul.
Calendar ortodox 9 aprilie 2025
Eupsihie a trăit în vremuri tulburi, când Biserica trecea din nou prin prigoane severe. În timpul domniei împăratului Iulian Apostatul (361–363), cunoscut pentru reintroducerea cultului păgân și pentru represaliile împotriva creștinilor, Eupsihie a ales să rămână ferm în credință. La vremea respectivă, întâistătător al Bisericii din Cezareea era Sfântul Vasile cel Mare, iar Eupsihie, tânăr de viță nobilă, urma să se căsătorească cu o tânără dintr-o familie la fel de aleasă.
În mod simbolic, nunta a coincis cu sărbătoarea păgână dedicată zeiței Fortuna (Tihis), un moment în care populația păgână se aduna la templu pentru a-i aduce jertfe. Plin de râvnă pentru Hristos, Eupsihie nu a putut rămâne indiferent. Însoțit de alți creștini, a mers și a dărâmat templul idolilor până în temelie, sfărâmând statuile și simbolurile păgâne. Actul său, deși impulsionat de dragostea față de Dumnezeu, a atras mânia împăratului și i-a adus o moarte martirică.
Conștient de urmările faptei sale, Eupsihie și-a împărțit averea celor săraci, pregătindu-se astfel sufletește pentru jertfa supremă. A fost arestat și supus la torturi cumplite, însă nu a acceptat nici o clipă să se lepede de credința sa. Chinuit îndelung, i s-a promis libertatea în schimbul unei simple închinări în fața idolilor, dar Eupsihie a refuzat categoric. A fost executat prin tăierea capului, devenind astfel mucenic al lui Hristos.
Fapta sa nu a rămas fără urmări. Drept represalii, Iulian Apostatul a retrogradat orașul Cezareea la statutul de sat, a impus taxe grele asupra creștinilor și a ordonat refacerea templului dărâmat de către aceștia. Totodată, el a amenințat că, la întoarcerea din campania militară împotriva perșilor, va rade orașul de pe fața pământului. Însă planurile împăratului nu s-au împlinit.
Înainte de plecarea în expediția militară, împăratul Iulian a trecut prin Cezareea, unde i-a ieșit în întâmpinare Sfântul Vasile cel Mare. Arătându-i respect ca unui împărat, Vasile i-a oferit acestuia trei pâini din orz – hrana lui zilnică. Iulian, cu dispreț, a ordonat să i se dea în schimb o sarcină de fân, spunând batjocoritor: „Tu ne-ai dat hrană pentru dobitoace, iar noi îți dăm hrană pentru tine”. La aceasta, Vasile a răspuns cu fermitate: „Noi, o, împărate, ți-am adus ceea ce mâncăm noi, iar tu ne-ai dat ceea ce mănâncă animalele. Cu adevărat ne batjocorești, dar nu poți, cu toată puterea ta, să prefaci fânul în pâine”.
Furios, Iulian a jurat că la întoarcere va transforma orașul în ogor, dar nu a mai apucat. A murit în Persia, fiind ucis, potrivit tradiției, de Sfântul Mare Mucenic Mercurie. După moartea tiranului, creștinii din Cezareea au construit o biserică impunătoare deasupra mormântului Sfântului Mucenic Eupsihie, cinstindu-i jertfa.
Tot pe 9 aprilie: Pomenirea Sfântului Cuvios Vadim
În această zi, Biserica îl pomenește și pe Sfântul Cuvios Vadim, un monah de neam nobil din cetatea Vitlaplata, Persia. Ajuns stareț al unei mănăstiri zidite de el însuși, Vadim și-a împărțit averea săracilor și a trăit o viață de nevoință și rugăciune. În timpul persecuțiilor împotriva creștinilor, el și cei șapte ucenici ai săi au fost întemnițați.
După patru luni de chinuri, împăratul l-a pus în fața unui compromis teribil: un alt creștin, Nirsan, aflat în închisoare, putea obține eliberarea dacă accepta să-l ucidă pe Vadim. De teamă, Nirsan a acceptat. Deși tremura și era copleșit de remușcări, a lovit de mai multe ori până când l-a ucis. Sfântul Vadim a trecut astfel la Domnul, în martiriu, pe 8 aprilie, iar ucenicii săi au fost eliberați abia după moartea împăratului prigonitor.
Sfântul Mucenic Eupsihie și Sfântul Cuvios Vadim rămân pentru credincioși exemple vii de curaj, fidelitate și dragoste jertfelnică față de Hristos. Ei ne arată că adevărata credință nu este doar o convingere interioară, ci un angajament profund, care poate merge până la sacrificiul suprem.
Prin prăznuirea lor, Biserica ne îndeamnă la întărirea credinței și la prețuirea libertății spirituale. Jertfa lor nu a fost în zadar – din sângele lor s-a născut viață duhovnicească pentru generațiile viitoare.
Rugăciune care se rostește astăzi
„Mucenicul Tău, Doamne, Eupsihie, întru nevoinţa sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre, apără-ne de boala grea și de necazurile grele care ne înconjoară, Hristoase Dumnezeule.
Cu îndrăznire cântând chinurile tale, Fericite Eupsihie, mă rog ţie, ca unuia ce ai îndrăznire, răpeşte sufletul meu de la tirania bolilor și necazurilor, mucenice.
Gândul tău cu plecarea cea către Dumnezeu s-a lepădat de toate cele desfătătoare ale vieţii şi cu totul frumos s-a arătat, împărăţind asupra patimilor, Sfinte Fericite Eupsihie.
Cu bun curaj săvârşind lupta, ai biruit pe vrăjmaşul cel războinic, mucenice, primind dar de minuni de la Dumnezeu. Cu darul tău, ajută-mă sfinte să scap de boala grea și de necazurile care mă înconjoară, acum și pururea, și-n vecii vecilor. Amin!”
