Loredana Ionescu
Pe ultima sută de metri, Guvernul încearcă să obțină un verdict decisiv de la Curtea Constituțională privind reforma pensiilor magistraților, un jalon-cheie din Planul Național de Redresare și Reziliență. De această decizie depinde accesul României la 231 de milioane de euro din fonduri europene.
Zi critică la CCR și CAB
Premierul Ilie Bolojan a transmis o scrisoare oficială celor nouă judecători ai CCR, avertizând că, în lipsa unei hotărâri până la data de 11 februarie, Comisia Europeană va considera jalonul neîndeplinit, iar banii vor fi pierduți. Situația este cu atât mai tensionată cu cât există riscul ca unul dintre judecătorii Curții să fie suspendat printr-o decizie a Curții de Apel București.
În documentul trimis Curții Constituționale, premierul precizează explicit că evaluarea preliminară a Comisiei Europene indică pierderea sumei de 231 de milioane de euro dacă reforma nu primește undă verde. Scrisoarea oficială de constatare din partea Comisiei ar urma să fie transmisă după 11 februarie, motiv pentru care Executivul solicită o decizie la ședința programată miercuri.
11 februarie poate decide soarta României. Ce se va întâmpla cu banii din PNRR
„Au fost amânări succesive. Dacă se ajunge din nou la o amânare, riscul de a pierde acești bani este extrem de mare”, a declarat Ilie Bolojan.
Guvernul speră într-un rezultat favorabil, mai ales că judecătorii CCR au primit un raport al Casei de Pensii care arată diferențe majore între pensiile magistraților și cele ale altor categorii din sistemul public. Conform documentului, pensia unui magistrat este, în medie, de aproape nouă ori mai mare decât pensiile medicilor, profesorilor, polițiștilor sau funcționarilor publici.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a criticat amânările repetate, afirmând că reforma nu poate fi blocată la nesfârșit. „Vârsta de pensionare crește. Unde este neconstituționalitatea? Toți cetățenii trebuie tratați egal”, a spus acesta.
În schimb, un fost judecător al Curții Constituționale consideră că intervenția premierului nu va influența decizia. Potrivit lui Petre Lăzăroiu, problema reală din PNRR este reducerea pensiilor speciale în general, nu strict pensiile magistraților, iar aici s-ar fi produs blocajul juridic.
Ziua de 11 februarie se anunță crucială. CCR are trei opțiuni: declară legea constituțională și România primește fondurile europene, constată neconstituționalitatea reformei sau amână din nou dosarul, pentru a cincea oară, caz în care banii rămân blocați la Bruxelles.
Contextul este complicat și de o ședință programată în aceeași zi la Curtea de Apel București, unde se va analiza situația judecătorului Dacian Dragoș, numit de președintele Nicușor Dan. Dacă acesta ar fi suspendat, orice decizie a CCR privind pensiile magistraților ar putea fi invalidată, întrucât dezbaterile au avut loc în prezența tuturor celor nouă judecători.
Într-un punct de vedere transmis presei, Dacian Dragoș susține că numirea sa este legală, invocând experiența sa de peste 25 de ani în învățământul juridic superior și peste 23 de ani în activități juridice recunoscute de Curtea Constituțională.
Reforma propusă de Guvern prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților până la 65 de ani, pe o perioadă de tranziție de 15 ani, precum și plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net.
Sursa foto: Arhivă
