Georgescu Dragos
La finalul lunii septembrie 2025, una dintre cele mai importante măsuri economice din ultimii doi ani ajunge la final: plafonarea adaosului comercial pentru produsele de bază. Introduse prin Ordonanța de Urgență nr. 67/2023 și prelungite periodic până la 30 septembrie 2025, aceste măsuri au fost gândite ca un mecanism de protecție pentru consumatorii cu venituri mici și medii, într-un context economic dificil, marcat de scumpiri succesive.
Lista alimentelor care se scumpesc de la 1 octombrie dacă se elimină plafonarea adosului comercial
Începând cu 1 octombrie 2025, pâinea, laptele, ouăle, carnea de pui și de porc, zahărul, uleiul, legumele și fructele de bază, dar și alte produse alimentare esențiale vor putea fi vândute la prețuri stabilite liber de comercianți, fără limitările impuse anterior de Guvern.
Această schimbare marchează o nouă etapă pe piața de consum din România, cu posibile efecte în lanț asupra prețurilor, inflației și nivelului de trai.
Măsura introdusă în iulie 2023 și prelungită ulterior a stabilit reguli clare privind adaosurile comerciale de-a lungul întregului lanț de producție și distribuție:
procesatorii au avut voie să practice un adaos maxim de 20% față de costul de producție;
distribuitorii au fost limitați la un adaos cumulat de 5%;
comercianții finali (supermarketuri, magazine cash&carry) au putut adăuga cel mult 20% față de prețul de achiziție.
Această schemă a vizat exclusiv produsele de bază, considerate indispensabile pentru gospodăriile românilor. Ideea a fost simplă: înlăturarea speculațiilor și reducerea presiunii asupra bugetelor familiilor în plină criză inflaționistă.
Produsele vizate de plafonare până la 30 septembrie
Lista produselor cu adaos plafonat a fost detaliată prin OUG 67/2023 și a inclus:
pâine albă simplă (300-500 g, fără specialități);
lapte de vacă de consum 1 l, 1,5% grăsime (exceptând UHT);
brânză telemea de vacă vrac;
iaurt simplu 3,5% grăsime, max. 200 g;
făină albă de grâu tip „000” (max. 1 kg);
mălai (max. 1 kg);
ouă calibrul M;
ulei de floarea-soarelui (max. 2 l);
carne proaspătă de pui (pui întreg, tacâmuri, pulpe cu os, aripi);
carne proaspătă de porc (pulpe, spată, carne lucru);
legume vrac (roșii, ceapă, castraveți, morcovi, ardei gras Bianca, ardei capia, usturoi, fasole uscată);
fructe vrac (mere roșii, mere golden, pere, prune, struguri de masă);
cartofi albi vrac;
zahăr alb tos (max. 1 kg);
smântână 12% grăsime;
unt (max. 250 g);
magiun (max. 350 g).
De ce se renunță acum la plafonare
Oficial, Guvernul a motivat decizia prin caracterul temporar al măsurii. Plafonarea a fost gândită încă de la început ca un instrument de criză, menit să ofere o „plasă de siguranță” pentru consumatori într-o perioadă marcată de inflație accelerată și dezechilibre în lanțurile de aprovizionare.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, declara la începutul lunii iulie 2025 că ultima prelungire, până la 30 septembrie, are scopul de a proteja veniturile populației în sezonul verii, când consumul de alimente de bază este ridicat.
Însă, în paralel, alte măsuri fiscale au fost introduse pentru reducerea deficitului bugetar, iar Guvernul a considerat că piața trebuie lăsată să funcționeze liber, chiar și cu riscul unor scumpiri.
Inflația, contextul dificil al pieței
Datele Institutului Național de Statistică arată că rata anuală a inflației a ajuns la 9,9% în august 2025, comparativ cu august 2024. Doar în primele opt luni ale anului, prețurile au crescut în medie cu 8,1%.
Această evoluție este influențată de:
creșterea accizelor la carburanți, alcool și tutun (în vigoare din 1 august 2025);
majorarea TVA, de la 1 august, când s-au eliminat cotele reduse de 5% și 9%, fiind înlocuite cu 11% și 21%;
scumpirea energiei și a serviciilor.
În acest context, renunțarea la plafonarea adaosului comercial poate adăuga presiune suplimentară asupra prețurilor alimentelor.
Ce alimente riscă să se scumpească
În lipsa plafonării, comercianții vor putea decide liber prețurile, în funcție de costuri și politica fiecărei companii. Cele mai expuse scumpirilor sunt:
carnea și produsele lactate, care au în general lanțuri de producție costisitoare;
fructele și legumele, afectate de sezonalitate și de cheltuieli logistice;
uleiul și zahărul, care depind de prețurile materiilor prime pe piețele internaționale.
De exemplu, pâinea, unul dintre cele mai consumate produse din România, ar putea înregistra o creștere de preț odată ce adaosul comercial va fi stabilit de piață și nu de lege.
