Mihai Eminescu este sărbătorit în țara noastră pe ziua de 15 ianuarie, în fiecare an, aceasta fiind și Ziua Națională a Culturii. Puțini știu acest lucru, însă Mihai Eminescu are o legătură cu înșuși Papa Ioan Paul al II-lea.
Se împlinesc 171 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu
Mihai Eminescu a fost unul dintre cei mai mari poeți români, iar faima sa nu a rămas doar în granițele țării noastre, ci ea a depășit-o. Despre el se spune că s-a născut pe 15 ianuarie 1850, la Botoșani, fiind cel de-al șaptelea copil al familiei sale. Totuși, această dată a fost contestată de unii, pentru că nu există o documentare clară care să arate că poetul s-a născut, într-adevăr, atunci.
Prima sa poezie apare în 1866, după ce moare profesorul și mentorul său, Aron Pumnul, iar atunci a început să fie remarcat pentru talentul său de a scrie. În „Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişti” apar toate poeziile dedicate profesorului decedat.
El debutează cu poezia „De-aș avea”, iar Iosif Vulcan este cel care îi schimbă numele din Mihai Eminovici în Mihai Eminescu, pentru că i se părea că primul nu sună destul de românesc.
Succesul a venit rapid pentru Eminescu, care era apreciat de toți ceilalți scriitori, însă nu neapărat și de public, căci abia după moartea lui el a devenit cu adevărat faimos și s-au cunoscut toate detaliile vieții sale.
Ce legătură are Mii Eminescu cu Papa Ioan Paul al II-lea
Posteritatea a ajuns să aprecieze munca lui Mihai Eminescu la adevărata sa valoare după ce acesta s-a stins din viață. Unul dintre cei care l-a apreciat pe Mihai Eminescu a fost însuși Papa Ioan Paul al II-lea. Iată ce legătură este între cei doi.
În anul 1999, când Papa Ioan Paul al II-lea a venit în România, el a rostit la Roma, în Piața Sfântului Petru, o poezie scrisă de Mihai Eminescu. Este vorba despre poemul ”Rugăciune”.
Redăm poezia mai jos:
Rugăciune
de Mihai Eminescu
Crăiasă alegându-te
Îngenunchem rugându-te,
Înalţă-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie:
Fii scut de întărire
Şi zid de mântuire,
Privirea-ţi adorată
Asupră-ne coboară,
O, maică prea curată,
Şi pururea fecioară,
Marie!
Noi, ce din milă sfântului
Umbră facem pământului,
Rugămu-ne-ndurărilor,
Luceafărului mărilor;
Ascultă-a noastre plângeri,
Regină peste îngeri,
Din neguri te arată,
Lumină dulce clară,
O, maică prea curată
Şi pururea fecioară,
Marie!