Georgescu Dragos
Limba română este astăzi cea mai vorbită limbă străină din Londra, conform ultimelor date oficiale analizate de publicația South West Londoner. Informațiile sunt extrase din recensământul realizat în 2021 în Regatul Unit, iar concluziile sunt clare: româna este limba maternă principală pentru cei mai mulți locuitori din capitala britanică care nu folosesc engleza în viața de zi cu zi.
Limba română, cea mai vorbită limbă străină în Londra. Studiul realizat de britanici
Această statistică vine în contextul în care unul din cinci londonezi (20,81%) nu vorbește engleza ca limbă principală. Cu un total de 159.333 de români care declară limba română ca principal mijloc de comunicare, această comunitate devansează alte grupuri mari precum spaniolii, polonezii sau bengalezii. Româna este urmată de spaniolă (vorbită de 117.459 de persoane), poloneză (112.067) și bengaleză (101.976), potrivit acelorași date.
Româna nu domină doar în ansamblul capitalei Marii Britanii, ci și la nivel local. În cartierele Harrow, Barnet, Waltham Forest, Redbridge, Barking and Dagenham, Havering și Bexley, româna este cea mai vorbită limbă străină. Această distribuție geografică subliniază concentrarea comunității românești în anumite zone ale orașului, unde românii s-au stabilit în număr mare în ultimele două decenii.
Fenomenul nu este surprinzător pentru specialiștii în migrație și sociolingvistică. Capitala britanică, cu peste 8 milioane de locuitori, este unul dintre cele mai diverse orașe din lume. În Londra se vorbesc peste 300 de limbi, iar diversitatea lingvistică reflectă fluxul constant de migranți și mobilitatea globală accentuată.
Un simbol al identității: de ce românii păstrează limba maternă
Pentru cei mai mulți dintre românii din Londra, utilizarea limbii române acasă este un act de conservare a identității și de reconectare cu valorile culturale proprii. Fie că sunt muncitori în construcții, îngrijitori, medici, antreprenori sau studenți, românii din diaspora aleg frecvent să-și păstreze limba maternă, mai ales în context familial.
Această alegere are la bază mai multe motive, printre care atașamentul față de cultură, dorința de a menține o legătură puternică cu România, dar și nevoia de a le transmite copiilor limba părinților. În multe familii, copiii cresc bilingvi sau trilingvi, ceea ce le oferă un avantaj educațional semnificativ și o deschidere culturală aparte.
Profesorul Tony Capstick, specialist în limbă și migrație la Universitatea din Reading, explică într-un interviu acordat South West Londoner: „Este vorba despre modul în care familiile iau decizii cu privire la limbile pe care să le folosească în anumite scopuri. Dacă ești migrant de primă generație, probabil ai opinii puternice fie pentru menținerea limbii materne, fie — și acestea sunt mai degrabă modele de integrare asimilaționistă — s-ar putea să-ți dorești ca familia ta să nu folosească limba maternă și să adopte limba dominantă.”
Transmiterea culturală: un argument cheie pentru păstrarea limbii
Pentru mulți părinți români din diaspora, păstrarea limbii române nu este doar o chestiune de comunicare, ci o alegere conștientă pentru a menține viu patrimoniul cultural. Această atitudine nu este specifică doar comunității românești. În exemplul dat de articolul South West Londoner, Jean-Christophe, un francez stabilit în Londra, și soția sa, originară din Italia, au ales să le vorbească fiicelor lor în limbile materne, considerând că aceasta este singura modalitate de a le transmite autentic cultura din care provin.
Pentru români, acest proces este similar. Familia este primul spațiu unde limba maternă este transmisă. În Londra, numeroase familii românești continuă să se raporteze la obiceiuri, sărbători religioase și tradiții, de la Crăciun și Paște, până la Mărțișor și Ziua Națională. Aceste evenimente nu pot exista în afara limbii care le exprimă.
Procesul de integrare în diaspora nu presupune automat abandonul limbii materne. Dimpotrivă, multe familii aleg o strategie duală: vorbesc româna acasă și engleza în spațiul public. Copiii ajung astfel să stăpânească ambele limbi la nivel avansat. Există școli românești de weekend, biserici, asociații și grupuri de socializare care contribuie la menținerea unei comunități vii și active.
Mulți români au mărturisit, în diverse interviuri sau reportaje, că limba română le oferă un sentiment de apartenență și confort, mai ales într-un oraș cosmopolit în care diversitatea poate fi copleșitoare. În plus, păstrarea limbii este văzută și ca o formă de respect față de bunici și rudele rămase în România, cu care copiii trebuie să poată comunica.
Integrare lingvistică fără asimilare forțată
Chiar dacă românii din Londra utilizează limba engleză la muncă sau în relația cu autoritățile, mulți dintre ei aleg să-și păstreze acasă limba română. Acest comportament este comun și altor comunități din Londra. Spaniolii, bengalezii, polonezii, portughezii sau italieni își păstrează, de asemenea, limba în cercul familial. Această practică reflectă modelul de integrare britanic, care nu impune asimilarea culturală forțată, ci încurajează diversitatea și multiculturalismul.
Spre deosebire de alte țări în care există o presiune asupra minorităților lingvistice, Regatul Unit permite conviețuirea mai multor limbi și culturi în același spațiu public. Tocmai această deschidere explică și succesul comunităților care au reușit să se mențină unite fără a se rupe de cultura britanică.
Un alt factor care sprijină păstrarea limbii române este prezența masivă a conținutului online în limba maternă. Românii din Londra citesc presa în limba română, urmăresc canale YouTube și TikTok în română, folosesc grupuri de Facebook și platforme dedicate diasporei. Această realitate digitală facilitează menținerea unei conexiuni constante cu limba și cultura natală.
Copiii români cresc astfel într-un univers în care pot consuma în paralel conținut în limba engleză și română, ceea ce îi ajută să devină bilingvi funcționali. Acest aspect este valoros nu doar pentru părinți, ci și pentru viitorul acestor copii, care vor avea un avantaj lingvistic în fața altor tineri.
Sprijin instituțional: școli de weekend, biserici și media românească
În Londra funcționează mai multe școli de weekend românești unde copiii învață limba, istoria și geografia României. Aceste instituții educaționale, susținute de părinți și organizații non-profit, joacă un rol esențial în păstrarea identității culturale. Bisericile ortodoxe românești sunt, de asemenea, centre comunitare care oferă nu doar slujbe religioase, ci și evenimente culturale, serbări, cursuri și spații de socializare.
În plus, televiziunile și publicațiile românești disponibile online contribuie la menținerea unui contact zilnic cu limba maternă. Acest ecosistem cultural face ca limba română să rămână vie chiar și în afara granițelor țării.
Pentru mulți români stabiliți în Londra, vorbirea limbii române acasă este și un act de libertate. Nu este un refuz al integrării, ci o reafirmare a propriei identități. Într-o lume globalizată, în care migrația este tot mai frecventă, păstrarea limbii materne devine un punct de stabilitate.
Această alegere este și un act de demnitate, mai ales în contextul în care unele voci publice din Europa critică migrația sau multiculturalismul. Românii demonstrează că se pot adapta, pot contribui la economia țării gazdă și, în același timp, pot rămâne ancorați în valorile care îi definesc.
Londra, un oraș care vorbește românește
Cifrele prezentate de recensământul britanic confirmă ceea ce mulți români știau deja din experiență: limba română este omniprezentă în Londra. Se aude în piețe, în autobuze, în parcuri, în magazine, la locul de muncă. De la muncitorii din construcții până la medici sau IT-iști, de la bone până la studenți Erasmus, românii vorbesc limba lor cu naturalețe și încredere.
În cartierele londoneze unde românii sunt majoritari, limba română a devenit parte din peisajul cotidian. Afișe, meniuri, reclame, pliante – toate în limba română. În unele supermarketuri, angajații români sunt căutați de clienții britanici pentru amabilitate și pentru că „știu să rezolve totul repede”.
Limba română este, în diaspora londoneză, mai mult decât un mijloc de comunicare. Este liantul care ține împreună o comunitate numeroasă, activă și tot mai implicată. Faptul că româna este astăzi pe primul loc între limbile străine vorbite în Londra arată nu doar dimensiunea numerică a diasporei, ci și coeziunea sa.
Românii din Londra nu se simt doar niște străini temporari. Mulți dintre ei și-au întemeiat familii, au copii, au businessuri și au planuri pe termen lung. Iar limba română rămâne o punte de legătură între trecut și viitor, între România și noua lor casă.
