Georgescu Dragos
Ion Iliescu, primul președinte al României post-decembriste, s-a stins din viață marți, 5 august, la Spitalul Clinic de Urgență „Agrippa Ionescu” din Capitală, unde era internat de mai multe săptămâni. După o luptă îndelungată cu boala, starea sa s-a deteriorat iremediabil în ultimele zile, iar medicii nu au mai putut face nimic. Trupul neînsuflețit a fost depus, conform protocolului, la Palatul Cotroceni, acolo unde reprezentanți ai clasei politice, oficiali de stat și foști colaboratori au venit pentru a-i aduce un ultim omagiu. Printre personalitățile prezente s-a numărat și Viorica Dăncilă, care a transmis un mesaj public despre rolul istoric al lui Ion Iliescu și a exprimat regretul față de faptul că anumite aspecte controversate din mandatul său nu au fost lămurite nici după 35 de ani.
Cum mai arată Viorica Dăncilă. Fostul premier al României a fost la funeraliile lui Ion Iliescu
Internarea lui Ion Iliescu a fost ținută departe de ochii presei, însă surse medicale au confirmat ulterior că fostul președinte suferea de cancer pulmonar, o boală care i-a afectat grav capacitatea de a respira. Spitalizat încă din luna iunie, Ion Iliescu a fost monitorizat constant de echipe medicale, însă, în ciuda eforturilor depuse, organismul său nu a mai reacționat la tratamente.
În ultimele săptămâni de viață, starea sa s-a agravat vizibil. Potrivit documentelor emise de Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, fostul președinte se afla într-o stare critică, cu un prognostic rezervat. Medicii au informat discret familia despre evoluția bolii, pregătind-o pentru un deznodământ iminent. Marți, 5 august, Ion Iliescu a încetat din viață, în salonul în care fusese internat. Personalul medical a confirmat decesul la scurt timp după ora 10:00 dimineața.
După anunțul oficial privind decesul fostului șef al statului, autoritățile au activat procedurile stabilite pentru astfel de evenimente. Sicriul cu trupul neînsuflețit al lui Ion Iliescu a fost transportat la Palatul Cotroceni în dimineața zilei de 6 august și depus pe catafalc în Sala Unirii, unde românii care au dorit să-i aducă un ultim omagiu au avut ocazia să o facă.
Ceremonia a fost una sobră, cu onoruri militare și un cadru protocolar bine stabilit. Drapelul național a fost așezat peste sicriu, iar în jurul acestuia au fost depuse coroane de flori din partea familiei, a instituțiilor statului și a diferitelor partide politice. Președintele în funcție nu a fost prezent la ceremonie, dar Administrația Prezidențială a transmis un mesaj oficial în care a fost menționată contribuția lui Ion Iliescu la dezvoltarea instituțiilor democratice din România.
În cursul zilei de 6 august, mai multe personalități politice s-au prezentat la Palatul Cotroceni pentru a-și exprima regretul față de trecerea în neființă a celui care a condus țara într-una dintre cele mai tulburi perioade din istoria recentă. Printre aceștia s-au numărat foști miniștri, foști președinți, parlamentari și europarlamentari, dar și colegi de partid ai lui Ion Iliescu din perioada în care acesta activa în cadrul Partidului Social Democrat.
Viorica Dăncilă, apariție discretă și mesaj cu greutate
Una dintre figurile politice care au atras atenția prin prezența lor la ceremonia funerară a fost Viorica Dăncilă, fost prim-ministru al României și fost lider al PSD. Aceasta a venit la Cotroceni însoțită de un consilier și a păstrat o atitudine sobră și reținută pe toată durata vizitei. Îmbrăcată într-o rochie neagră cu detalii albe, purtând pantofi eleganți de aceeași culoare și având în mână un buchet de flori albe, Viorica Dăncilă s-a recules în tăcere în fața sicriului, înainte de a rosti câteva cuvinte în memoria fostului președinte.
În declarația făcută presei, Dăncilă a subliniat contribuția istorică a lui Ion Iliescu la tranziția României către democrație și integrarea în structurile occidentale: „Ion Iliescu este președintele care a marcat un început. Președintele care a făcut trecerea de la o perioadă comunistă la o perioadă a democrației. Primul președinte al României de după Revoluție, președintele care ne-a dus către NATO, Uniunea Europeană.”
Totodată, a făcut referire la dosarele controversate în care numele lui Ion Iliescu a fost implicat, inclusiv cel al Revoluției și cel privind Mineriadele. Deși nu a dorit să comenteze în detaliu aceste aspecte, a punctat că justiția ar fi trebuit să clarifice aceste dosare: „Ca toți care au bună credință și care cred în adevăr, eu cred că trebuie lămurite aceste două probleme și îmi pare rău că justiția în 35 de ani nu a reușit să aducă lămuririle necesare. Dar dincolo de toate acestea, trebuie să respectăm un președinte al României, trebuie să respectăm instituția prezidențială.”
Reacțiile clasei politice la moartea fostului președinte
Trecerea în neființă a lui Ion Iliescu a generat reacții diverse din partea clasei politice, multe dintre ele evocând momente din cariera sa de peste șase decenii în viața publică. De la revoluționarul din 1989 și până la politicianul care a semnat tratatele de aderare la NATO și Uniunea Europeană, Iliescu a fost un personaj definitoriu pentru tranziția post-comunistă.
Mesajele transmise de foști și actuali lideri politici au reliefat atât contribuțiile sale la construcția statului democratic, cât și controversele majore care au planat asupra mandatului său. Liderii PSD, ALDE, dar și unii din PNL au exprimat condoleanțe, unii dintre ei recunoscând că, deși opiniile politice au fost divergente, rolul istoric al lui Iliescu nu poate fi ignorat.
Pe rețelele sociale, numeroși cetățeni au transmis mesaje de condoleanțe, dar și opinii critice. Imaginea publică a lui Ion Iliescu a fost dintotdeauna polarizantă, iar moartea sa nu a fost o excepție. Mulți i-au adus un omagiu pentru stabilitatea oferită în anii ’90, în timp ce alții au criticat lipsa de asumare în legătură cu evenimentele din decembrie 1989 și iunie 1990.
Astăzi, 7 august, are loc înmormântarea oficială a lui Ion Iliescu. Ceremonia este organizată în Cimitirul Ghencea III din București, acolo unde fostul președinte își va dormi somnul de veci. Înmormântarea se desfășoară cu onoruri militare, conform procedurilor aplicabile în cazul decesului unui fost șef de stat.
Participarea la ceremonie a fost restricționată, iar accesul publicului larg nu este permis în interiorul perimetrului de securitate. Familia și apropiații au solicitat discreție, iar accesul presei a fost limitat la câțiva reprezentanți acreditați. Drapelul național a fost coborât în bernă pe instituțiile publice, iar ziua de 7 august a fost declarată zi de doliu național, cu steaguri arborate în bernă și emisiuni speciale în grilele televiziunilor.
Serviciul religios este oficiat de un sobor de preoți în frunte cu un ierarh din cadrul Patriarhiei Române. Deși Ion Iliescu a avut o relație complexă cu Biserica Ortodoxă, familia a ales o ceremonie tradițională, cu respectarea riturilor religioase ortodoxe. Se estimează că peste 200 de persoane participă la eveniment, inclusiv membri ai corpului diplomatic, politicieni și reprezentanți ai societății civile.
Ion Iliescu va fi înmormântat în apropierea altor personalități importante ale istoriei României contemporane. Mormântul său, amplasat într-o zonă specială a cimitirului, a fost amenajat cu o piatră funerară sobru decorată, care poartă numele, data nașterii și a decesului, precum și o inscripție simplă: „Președintele României, 1989–1996, 2000–2004”.
