Vanatoru Andreea
Mircea Lucescu, considerat unul dintre cei mai titrați tehnicieni din istoria fotbalului românesc, a acumulat de-a lungul carierei sale o avere considerabilă, pe care a direcționat-o în timp către diverse domenii de afaceri, precum asigurări, turism și investiții imobiliare. De-a lungul anilor, fostul selecționer a dezvoltat mai multe proiecte importante, unele dintre ele având o amploare semnificativă pe piața imobiliară din România.
Vila din centrul Bucureștiului a lui Mircea Lucescu a fost spartă de oamenii străzii
Printre proprietățile sale s-a numărat și o vilă situată într-o zonă centrală a Capitalei, achiziționată într-o stare de degradare și aflată într-un context dificil, deoarece imobilul fusese ocupat de persoane fără adăpost. Clădirea, amplasată într-o zonă foarte valoroasă, era evaluată la aproximativ un milion de euro, însă nu putea fi utilizată sau reabilitată în lipsa eliberării spațiului.
Le-a oferit bani să elibereze locuința
Pentru a rezolva situația, Lucescu ar fi recurs la o metodă neobișnuită: le-ar fi oferit bani persoanelor care locuiau în imobil pentru a le convinge să îl părăsească. Potrivit declarațiilor sale făcute în urmă cu mai mulți ani, decizia a fost una pragmatică, menită să deblocheze o situație complicată și să permită accesul legal la proprietate. Ulterior, vila a fost eliberată, iar demersurile pentru reabilitare sau demolare au putut fi inițiate.
Tehnicianul a explicat la acel moment că a fost surprins de condițiile în care se afla clădirea și că a considerat necesar să intervină rapid pentru a putea valorifica terenul. El a menționat că aștepta aprobările necesare pentru demolare și că intenționa să ia în calcul mai multe variante pentru viitoarea utilizare a terenului, subliniind că zona era una extrem de atractivă și nu merita să rămână în paragină.
În paralel cu acest proiect, Mircea Lucescu a fost implicat și în dezvoltarea unor investiții imobiliare de amploare, cel mai cunoscut fiind un proiect din zona Lacul Morii, în apropierea Bisericii Sfântul Francis de Assisi. Acesta se întinde pe aproape 12 hectare și ar fi presupus o investiție estimată la aproximativ 17,5 milioane de euro.
Deși, în timp, proprietatea din zona centrală a Bucureștiului a fost eliberată și au existat planuri pentru reamenajare, proiectul nu a avansat semnificativ, iar terenul a rămas într-o stare de incertitudine, în ciuda amplasării sale într-una dintre cele mai valoroase zone ale orașului.
A strâns o avere din fotbal
Mircea Lucescu a reușit, de-a lungul carierei sale internaționale desfășurate în special în Ucraina și Turcia, să obțină venituri importante, pe care nu le-a tratat ca pe simple câștiguri personale, ci ca pe o resursă destinată unor investiții pe termen lung. În loc să își orienteze veniturile către cheltuieli efemere, acesta a ales să le reinvestească strategic, cu o viziune rar întâlnită în lumea fotbalului românesc.
O parte semnificativă a acestor resurse financiare a fost direcționată către proiecte imobiliare dezvoltate în București, în zone considerate de interes ridicat, precum Floreasca și Lacul Morii. Aceste ansambluri au fost concepute ca investiții stabile, cu accent pe calitate și durabilitate, fiind gândite nu doar ca surse de profit, ci și ca patrimoniu de familie. În spatele acestor inițiative s-a aflat o strategie atent construită, gestionată discret împreună cu familia, cu scopul de a asigura stabilitate financiară pe termen lung, inclusiv pentru generațiile următoare.
Pe lângă sectorul imobiliar, Lucescu a manifestat interes și pentru susținerea industriei românești, implicându-se în acțiuni și investiții în companii autohtone. Un exemplu îl reprezintă deținerea de participații la Romradiatoare Brașov, gest care evidențiază o abordare diferită față de majoritatea investitorilor din domeniul sportiv.
Prin astfel de decizii, Mircea Lucescu s-a remarcat nu doar ca un profesionist de top în fotbal, ci și ca un investitor orientat spre stabilitate, producție și valoare construită în timp, demonstrând o viziune economică solidă și o încredere constantă în potențialul României.
foto: arhivă
