Cristina Cohuț
Premierul britanic Keir Starmer a anunțat luni o reformă radicală a sistemului de imigrație. Vizele, rezidența permanentă și condițiile de muncă pentru străini se vor schimba semnificativ. Principalele măsuri afectează în mod direct și românii care locuiesc, muncesc sau vor să ajungă în Regatul Unit. Noile reguli vor fi incluse în „Cartea Albă a Imigrației”, un document detaliat aflat în lucru la Londra. Starmer promite un sistem „echitabil”, dar și mai strict, pe fondul presiunii tot mai mari din partea opiniei publice și a partidelor de opoziție.
Testele de limbă vor deveni mai dificile
Unul dintre punctele centrale ale reformei este introducerea unor teste mai dificile de limba engleză pentru solicitanții de viză. Spre deosebire de situația actuală, unde în multe cazuri rudele adulților care primesc drept de ședere pot ajunge în Marea Britanie fără a cunoaște limba, noua reglementare va impune un nivel minim obligatoriu pentru toți. Potrivit lui Keir Starmer, această măsură are un dublu scop: integrarea mai rapidă a migranților în societate și protejarea lor de eventuale abuzuri pe piața muncii, relatează antena3.ro.
„Toți adulții care intră în țară — inclusiv cei care vin în calitate de dependenți — vor trebui să demonstreze că știu limba engleză la un nivel de bază. Este o condiție esențială pentru o integrare reușită și o viață demnă în Marea Britanie”, a declarat premierul laburist.
Măsura a fost însă criticată de organizațiile pentru drepturile omului, care atrag atenția că familii întregi ar putea fi despărțite. În unele cazuri, părinți sau bunici care nu cunosc suficient limba engleză nu vor mai putea ajunge în Regatul Unit, chiar dacă rudele apropiate locuiesc legal acolo.
Un studiu din 2021 realizat de Observatorul de Migrație al Universității Oxford arată că majoritatea migranților din Marea Britanie recunosc importanța învățării limbii engleze. 90% dintre respondenți au declarat că vorbesc bine limba, în timp ce doar 1% au recunoscut că nu o cunosc deloc. Conform aceluiași raport, cunoașterea limbii engleze crește semnificativ șansele de angajare și stabilitate socială.
Rezidența permanentă, de două ori mai greu de obținut
O altă schimbare majoră vizează obținerea rezidenței permanente. În prezent, majoritatea celor care muncesc legal în Marea Britanie timp de cinci ani pot aplica pentru acest statut. Sub guvernarea Starmer, perioada va fi dublată — până la zece ani. Această prelungire afectează direct zeci de mii de români care sperau să își consolideze statutul în Regat.
„Este momentul să punem capăt acordării automate a rezidenței permanente după doar cinci ani. Vom avea un sistem selectiv, în care doar cei care contribuie real și pe termen lung vor putea rămâne în Regatul Unit”, a afirmat Starmer în conferința sa de presă.
Guvernul va introduce totuși un mecanism de excepție. Pentru profesii considerate „esențiale” — asistente medicale, specialiști în inteligență artificială, ingineri sau experți IT — se va menține o procedură accelerată de acordare a rezidenței. Acești lucrători vor beneficia de o perioadă redusă de așteptare, în funcție de nevoile urgente ale economiei britanice.
Experta în migrație Madeleine Sumption, directoare a Oxford Migration Observatory, a avertizat că această decizie poate avea efecte adverse. „În comparație cu alte state dezvoltate, Marea Britanie va avea un sistem mai restrictiv. Consecința imediată va fi creșterea încasărilor din taxe pe vize, dar și scăderea integrării pe termen lung. Mulți migranți vor rămâne într-un statut precar, fără acces la drepturile oferite de rezidența permanentă”, a precizat aceasta într-un interviu pentru BBC.
Vizele pentru muncă vor necesita studii universitare
Una dintre cele mai dure măsuri anunțate vizează vizele de muncitor calificat — cunoscute sub numele de Skilled Worker Visa. Dacă până acum erau suficiente calificările echivalente cu bacalaureatul britanic (A-levels), în viitor vor fi necesare studii universitare pentru majoritatea aplicațiilor.
Potrivit guvernului Starmer, această modificare are ca scop încurajarea companiilor britanice să investească în formarea propriilor angajați. „Este inacceptabil ca industrii întregi să se bazeze aproape exclusiv pe muncitori străini slab plătiți, în loc să creeze oportunități pentru tineri britanici”, a spus premierul.
În același timp, lista meseriilor pentru care se fac excepții va fi revizuită și restrânsă drastic. De exemplu, domenii precum curățenia, construcțiile sau transporturile ar putea fi eliminate de pe lista ocupanților eligibili pentru viză.
Organizațiile de caritate atrag atenția că această decizie va afecta în mod special migranții din Europa de Est, inclusiv românii. Mulți dintre ei lucrează în domenii cu calificare medie, iar accesul la studii superioare este limitat de barierele lingvistice sau financiare.
Lucrătorii în îngrijire, vizați de restricții severe
Secretarul de interne Yvette Cooper a făcut un anunț șoc pentru industria îngrijirii: Marea Britanie va opri complet recrutarea de lucrători străini pentru acest sector. Companiile vor fi obligate să angajeze cetățeni britanici sau să prelungească contractele celor care sunt deja în țară.
Această măsură ar putea reduce cu până la 50.000 numărul de lucrători slab calificați care intră anual în Regatul Unit. În contextul unei populații îmbătrânite și a lipsei cronice de personal în centrele de îngrijire, decizia a stârnit reacții contradictorii.
Partidul Conservator a salutat decizia, dar a criticat întârzierea. „Este prea puțin și prea târziu. Dacă s-ar fi respectat politicile noastre din ultimii ani, migrația netă ar fi fost cu 400.000 mai mică”, a afirmat Chris Philp, purtătorul de cuvânt al conservatorilor.
De partea cealaltă, liberal-democrații au descris sistemul de imigrație britanic drept „făcut praf” și au cerut un audit independent. „Vom analiza atent Cartea Albă a Imigrației pentru a ne asigura că interesul public primează. Încrederea oamenilor în acest sistem a fost spulberată”, au declarat reprezentanții partidului.
Reacții din România și ce trebuie să știe românii din UK
Noile reguli vor avea un impact semnificativ asupra comunității românești din Marea Britanie. Românii care se află deja în Regat cu statut de rezident sau pre-settled nu vor fi afectați imediat, dar viitorii solicitanți — fie ei muncitori sezonieri, studenți sau reuniți de familie — vor trebui să respecte noile condiții.
Ambasada României la Londra a transmis un comunicat prin care îndeamnă cetățenii să fie vigilenți și să urmărească modificările legislative. „Recomandăm tuturor cetățenilor români interesați de șederea pe termen lung în Regatul Unit să se informeze constant din surse oficiale și să evite orice speculații. Ambasada va publica periodic actualizări relevante privind legislația britanică în domeniul imigrației”, se arată în mesajul transmis luni.
Pe grupurile de Facebook ale diasporei române, anunțul a stârnit temeri și întrebări. Mulți români se întreabă dacă vor mai putea aduce rude în Marea Britanie sau dacă statutul lor actual va fi revizuit în viitor. Alții consideră că este un moment bun pentru a analiza opțiunea de relocare în alte state europene, unde condițiile de muncă sunt mai stabile.
Analiștii economici estimează că schimbările vor influența și piața imobiliară, sistemul de sănătate și chiar sistemul de educație. Românii care doresc să aplice pentru cetățenie britanică în următorii ani vor trebui să ia în calcul noile perioade de rezidență și cerințele de integrare lingvistică.
Premierul Starmer insistă însă că scopul reformei este de a crea un sistem mai clar, mai corect și mai eficient. „Nu vrem să închidem ușa în fața celor care pot contribui. Dar vrem ca cei care vin aici să o facă în mod responsabil, cu respect față de valorile și regulile societății britanice”, a declarat acesta în Parlament.
Pentru românii care muncesc deja legal în Regat, mesajul este clar: trebuie să-și actualizeze actele, să-și consolideze statutul și să se pregătească pentru o perioadă în care birocrația și condițiile de selecție vor deveni mai dure. Regatul Unit rămâne o destinație atractivă, dar și o provocare administrativă pentru migranții din Europa de Est.
