Vanatoru Andreea
Anunț de ultimă oră! După reacțiile publice intense generate de pachetul de austeritate anunțat inițial, Guvernul României a început să revizuiască măsurile cele mai contestate. Printre inițiatorii acestor modificări se numără și Ilie Bolojan, care a avut un rol esențial în temperarea impactului social și economic al noilor reglementări.
Una dintre cele mai sensibile probleme viza cele aproximativ 3,3 milioane de persoane care riscau să rămână fără asigurare de sănătate începând cu luna august. Conform formei inițiale, acești români urmau să achite o sumă de 2.400 de lei în două tranșe egale, pentru a-și păstra calitatea de asigurat.
În urma revizuirilor, Guvernul a introdus o formulă de plată flexibilizată: 25% din sumă va trebui plătită inițial, urmând ca restul de 75% să fie achitat ulterior, într-un termen ce urmează să fie stabilit prin normele de aplicare. Această decizie a fost făcută publică de surse guvernamentale, conform Antena 3 CNN.
Ajustări și în sectorul bancar și în industria HoReCa
Schimbări importante vizează și sistemul bancar, în special băncile mici și mijlocii, care s-au plâns că noile reglementări fiscale le-ar putea pune în dificultate operațională. În urma negocierilor, Guvernul a fost de acord să modifice formula de calcul a suprataxării, pentru a proteja instituțiile financiare mai fragile și a preveni blocajele din sector.
Un alt domeniu vizat este sectorul HoReCa, aflat sub presiunea Comisiei Europene. Bruxelles-ul cere României să renunțe la cota redusă de TVA de 11% și să o majoreze la 21% până la 1 ianuarie 2026. Potrivit estimărilor oficialilor europeni, această facilitate fiscală a generat pierderi de aproximativ 2 miliarde de lei anual la bugetul de stat, motiv pentru care se solicită alinierea la nivelul standard.
Guvernul întărește cadrul legal și pregătește un nou val de măsuri fiscale
Pentru a evita eventuale blocaje în instanță, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a solicitat sprijinul Ministerului Justiției, cu scopul de a întări din punct de vedere juridic întregul pachet de măsuri. Obiectivul este ca acestea să nu poată fi contestate la Curtea Constituțională, iar aplicarea lor să fie ireversibilă din punct de vedere legal.
În același timp, Executivul lucrează la un al doilea val de reforme fiscale, care ar putea genera venituri suplimentare de până la 6 miliarde de lei. Printre cele mai importante propuneri:
Majorarea taxelor pe proprietate, măsură din care se așteaptă încasări de aproximativ 2,5 miliarde de lei. În discuție se află fie dublarea actualelor taxe, fie actualizarea grilelor imobiliare, în funcție de valoarea reală de piață a bunurilor.
„Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanţelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, şi, pe de altă parte, prin creşterea veniturilor, astfel încât să se poată susţine, din fonduri publice, finanţarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetăţenilor”, a spus Guvernul într-un comunicat oficial.
Introducerea unei noi taxe auto, cu un potențial de a aduce 3,5 miliarde de lei la buget. Această taxă ar urma să fie calculată în funcție de capacitatea cilindrică a autovehiculului și nivelul de emisii poluante, ceea ce va afecta atât transportatorii, cât și proprietarii de autoturisme personale.
Modificările aduse pachetului de austeritate reprezintă o încercare a Guvernului de a atenua nemulțumirea publică și de a păstra echilibrul între nevoile bugetare și cele sociale. Totuși, urmează o perioadă dificilă, în care populația va trebui să se adapteze unor noi obligații fiscale și costuri crescute, într-un context economic deja tensionat.
Guvernul pregătește un amplu plan de redresare fiscală: obiective strategice și măsuri asumate legislativ
Executivul român propune un set de măsuri economice și fiscale cu scopul de a stabiliza bugetul de stat și de a răspunde presiunilor interne și externe privind disciplina financiară. Prin acest pachet legislativ, autoritățile urmăresc trei obiective majore:
-
Reducerea deficitului bugetar și reîncadrarea acestuia în limitele stabilite prin Planul Fiscal Multianual pentru următorii șapte ani, în conformitate cu angajamentele asumate față de partenerii europeni.
-
Recâștigarea încrederii piețelor financiare și a investitorilor internaționali, în vederea evitării retrogradării ratingului de țară, un risc real în contextul dezechilibrelor economice persistente.
-
Prevenirea suspendării fondurilor europene și asigurarea continuității proiectelor strategice de investiții în infrastructură, digitalizare și energie, vitale pentru dezvoltarea sustenabilă a țării.
Structura pachetului fiscal: două direcții majore de intervenție
Pentru a atinge aceste ținte ambițioase, pachetul are două componente principale, fiecare cu impact direct asupra bugetului:
Creșterea veniturilor statului: Se preconizează că măsurile fiscale vor genera venituri suplimentare de 9,5 miliarde de lei în anul 2025.
Impactul total estimat pentru anul 2026 este semnificativ mai mare, ajungând la 35 de miliarde de lei, odată cu aplicarea completă a noilor reguli fiscale, impozite și contribuții.
Reducerea cheltuielilor bugetare: Guvernul estimează că poate obține economii de 1,25 miliarde de lei încă din 2025, prin restructurarea unor instituții, limitarea subvențiilor și revizuirea cheltuielilor administrative.
În anul următor, economia bugetară ar putea urca la 57,3 miliarde de lei, datorită eficientizării aparatului public și a controlului mai strict asupra alocărilor bugetare.
Pentru a grăbi adoptarea acestui plan complex și pentru a evita blocajele parlamentare, Guvernul a anunțat că va trimite proiectul de lege în Parlament și intenționează să își asume răspunderea politică în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în baza articolului 114 din Constituția României. Această procedură permite adoptarea rapidă a legii, fără dezbateri îndelungate, dar implică și riscul unei moțiuni de cenzură.
