Vanatoru Andreea
România traversează o perioadă de transformări majore în sistemul de pensii, în contextul în care autoritățile implementează treptat măsuri menite să echilibreze bugetul public și să asigure sustenabilitatea fondului de pensii. În prezent, creșterea vârstei de pensionare se aplică pentru anumite categorii speciale, însă, potrivit calendarului stabilit, din anul 2030, atât bărbații, cât și femeile se vor retrage din activitate la aceeași vârstă – 65 de ani.
Această ajustare plasează România încă sub media altor state europene, unde vârsta de pensionare depășește deja 67 de ani, iar unele guverne discută chiar scenarii ce vizează atingerea pragului de 70–73 de ani în următoarele decenii.
Italia: Creșterea automată a vârstei de pensionare din 2027, în baza reformei Fornero
În Italia, executivul condus de Giorgia Meloni se confruntă cu o provocare majoră: echilibrarea sistemului public de pensii în contextul creșterii speranței de viață. Potrivit legislației actuale, din 1 ianuarie 2027, vârsta de pensionare urmează să fie majorată automat, conform mecanismului prevăzut de reforma Fornero.
Astfel, pragul pentru pensia standard va ajunge la 67 de ani și trei luni, iar pentru pensionarea anticipată – la 43 de ani și o lună de contribuție (cu un an mai puțin în cazul femeilor).
Deși guvernul Meloni promisese anterior înghețarea temporară a creșterii, realitatea bugetară nu permite o astfel de măsură fără consecințe semnificative. Costul blocării majorării este estimat la aproximativ trei miliarde de euro, o sumă dificil de acoperit în actualul context fiscal. Publicația Fanpage, citând surse guvernamentale, notează că executivul ar putea opta pentru soluții intermediare, precum:
- exceptarea de la creștere a persoanelor care împlinesc 64 de ani la începutul lui 2027;
- menținerea vârstei actuale pentru lucrătorii din domenii considerate solicitante;
- introducerea unui mecanism gradual, prin care vârsta să crească treptat – cu o lună în 2027 și încă două luni în 2028.
Discuțiile privind aceste modificări s-au intensificat la începutul anului, după ce Confederația Generală Italiană a Muncii (CGIL) a avertizat asupra unei posibile creșteri automate, ulterior confirmate de Institutul Național de Statistică (ISTAT) și de Oficiul General de Contabilitate al Statului.
Speranța de viață la 65 de ani a italienilor a atins 21,2 ani
Conform datelor oficiale, speranța de viață la 65 de ani a italienilor a atins 21,2 ani, un record care, potrivit formulei de calcul, impune ajustarea pragului de pensionare. În acest context, guvernul caută un echilibru între sustenabilitatea bugetară și promisiunile electorale de protejare a lucrătorilor în vârstă.
Partidul Liga, condus de subsecretarul pentru muncă Claudio Durigon, insistă pentru menținerea actualei vârste de pensionare, însă negocierile interne par să se îndrepte tot mai mult către un compromis tehnic.
Totodată, previziunile demografice indică o nouă majorare în 2029, cu aproximativ două luni, ceea ce va face ca Italia să se apropie de pragul european de 68 de ani. Deciziile finale vor fi incluse în proiectul bugetului pentru anul 2026, aflat în prezent în lucru.
Germania: propunerea controversată de pensionare la 73 de ani
În paralel, Consiliul German al Experților Economici a publicat un raport care avertizează că, pentru a menține sustenabilitatea sistemului de securitate socială, vârsta de pensionare ar trebui ridicată la 73 de ani până în 2060.
Recomandarea are la bază scăderea productivității, îmbătrânirea accelerată a populației și deindustrializarea treptată a economiei germane. Potrivit experților, dacă nu se vor adopta măsuri de prelungire a vieții active, presiunea financiară asupra bugetului public și a fondurilor de pensii va deveni insuportabilă. „Oamenii vor trebui să lucreze mai mult pentru a menține același nivel de producție și stabilitate economică”, se arată în raportul citat de Brussels Signal.
România, în context european
Prin comparație, România se află încă sub pragul european de pensionare, însă trendul de aliniere treptată la standardele UE este evident. Din 2030, femeile și bărbații vor ieși la pensie la 65 de ani, iar autoritățile analizează deja posibilitatea corelării automate cu speranța de viață, după modelul occidental.
Într-un peisaj demografic marcat de îmbătrânirea populației și deficitul de forță de muncă, dezbaterea privind vârsta optimă de retragere devine una dintre cele mai importante teme economice și sociale din întreaga Uniune Europeană.
