Mirela Loșniță
Emil Gânj, bărbatul din județul Mureș dat în urmărire de Poliția Română, este principalul suspect într-un caz cutremurător care a șocat opinia publică. El este acuzat că și-a ucis fosta parteneră, o tânără de 23 de ani, și că a incendiat locuința în care aceasta se afla. Potrivit unei investigații realizate de site-ul de presă Snoop, Emil Gânj are un trecut judiciar extrem de grav: în 2008 a fost condamnat cu suspendare pentru act sexual cu o minoră și pentru o altă crimă comisă anterior.
Bărbatul din Mureș, dat în urmărire după ce șia omorât iubita de 23 de ani
Conform documentelor publice analizate de jurnaliști, faptele pentru care a fost condamnat cu ani în urmă s-au petrecut în 2006, când Emil Gânj era deja major. Deși cazul implica o victimă minoră, instanța a aplicat prevederile vechiului Cod Penal și l-a condamnat pe Gânj la trei ani de închisoare cu suspendare pentru „act sexual cu un minor”.
Curtea de Apel Târgu Mureș a respins în acel an apelul depus de victimă și de familia acesteia, care au contestat sentința considerată prea blândă. Cu toate acestea, instanța a menținut decizia de suspendare a pedepsei, motivând că Gânj, în vârstă de 21 de ani la momentul condamnării, era „la primul conflict cu legea penală”, iar o sancțiune mai severă ar fi fost „excesivă”.
După condamnarea din 2008, bărbatul a rămas în libertate și, în 2011, a comis o altă crimă, omorând un bărbat. A fost condamnat, dar a fost eliberat condiționat, cu mult înainte de expirarea pedepsei care ar fi trebuit să dureze până în 2026. Acum, autoritățile îl caută din nou, în contextul în care Anda, o tânără de 23 de ani, a fost găsită moartă într-o locuință incendiată din județul Mureș. Emil Gânj este principalul suspect în acest nou dosar penal.
Potrivit jurnaliștilor de la Snoop, fapta sexuală din 2006 nu a fost izolată, iar datele din dosarele judiciare indică faptul că victima era în mod repetat abuzată, cu acordul aparent al acesteia. Acest acord a fost însă luat în considerare de instanță într-o perioadă în care legislația nu definea clar vârsta consimțământului, aspect care între timp a fost modificat.
România, confruntată cu o realitate îngrijorătoare a violenței împotriva femeilor
Potrivit datelor Eurostat, aproape jumătate dintre femeile din România (45,5%) au fost victime ale violenței psihologice din partea partenerului intim, un procent semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene, care este de 29,9%. Cazul Andei este al 28-lea femicid raportat oficial în România de la începutul anului 2025.
Tragedia a provocat un nou val de revoltă în societate, iar în București și alte orașe au fost organizate proteste care au cerut autorităților măsuri concrete pentru prevenirea și sancționarea violenței împotriva femeilor.
Cazul Emil Gânj nu este singular. În luna iunie, alte două crime au tulburat profund opinia publică din România. Pe 16 iunie, în județul Prahova, o tânără de 22 de ani, însărcinată și mamă a doi copii, a fost ucisă cu bestialitate de partenerul său, un bărbat de 37 de ani. Acesta a lovit-o de mai multe ori în cap cu un topor și a fugit de la locul faptei. Poliția fusese chiar în acea dimineață la domiciliul bărbatului, dar nu a luat măsuri care să o protejeze pe victimă. Femeia era agresată de acest bărbat încă din adolescență.
Astfel de cazuri, în care victimele solicită ajutor și nu primesc protecție adecvată din partea autorităților, au dus la un val de indignare publică. În mod constant, aceste tragedii ridică semne de întrebare cu privire la eficiența sistemului judiciar și a intervenției poliției în cazuri de violență domestică.
Pe 31 mai, în complexul rezidențial Cosmopolis din județul Ilfov, Teodora Marcu, o tânără însărcinată de 23 de ani, a fost împușcată mortal de un bărbat în vârstă de 49 de ani. Agresorul era fostul ei partener, împotriva căruia victima solicitase anterior un ordin de protecție. Atacul s-a produs în plină zi, pe stradă, sub privirile mai multor copii care au asistat la scenă. Tragedia a adăugat un nou caz în seria tot mai numeroasă de violențe fatale asupra femeilor în România.
Definiția femicidului și statistici oficiale
Femicidul, cunoscut și sub denumirea de feminicid, este definit de organizații internaționale precum ONU, OMS și Convenția de la Istanbul drept uciderea intenționată a unei femei sau fete, cel mai adesea comisă de un bărbat, partener sau fost partener, pe fondul urii, controlului sau posesivității.
În primele patru luni ale anului 2025, Poliția Română a emis 3.788 de ordine de protecție provizorii. Din acestea, doar 1.464 au fost transformate ulterior în ordine de protecție valabile, prin decizii ale instanțelor. În aceeași perioadă, autoritățile au intervenit în 40.030 de cazuri de violență domestică, distribuite aproape egal între mediul urban (19.984) și rural (20.046).
Cele mai frecvente infracțiuni raportate sunt lovirile sau alte acte de violență fizică, reprezentând 57% din totalul faptelor înregistrate (8.757 de cazuri). Urmează infracțiunile de amenințare, care reprezintă 12% (1.840 de fapte). Împreună, aceste două categorii formează peste două treimi din totalul cazurilor semnalate în 2025. Autoritățile atrag însă atenția că multe forme de abuz nu sunt raportate niciodată, iar o parte considerabilă rămâne invizibilă în statistici.
În cazul Emil Gânj, condamnat în 2008 pentru act sexual cu o minoră, instanța a motivat că fapta se încadrează la infracțiunea de „act sexual cu un minor” prevăzută de articolul 198, alin. 1 din Codul Penal în vigoare la acel moment. Faptele s-au petrecut în 2006, când victima nu împlinise 15 ani, iar raporturile au avut loc în mod repetat.
Între timp, legislația penală din România a fost modificată. Începând cu 1 ianuarie 2024, prin Legea nr. 217/2023 și Legea nr. 424/2023, a fost stabilită vârsta consimțământului sexual la 16 ani. Orice act sexual cu un minor sub această vârstă este considerat automat viol, chiar și în condițiile unui consimțământ aparent.
Pedepsele pentru astfel de infracțiuni au fost înăsprite. Violul comis asupra unui minor este sancționat cu închisoare de la 7 la 12 ani, iar în caz de circumstanțe agravante, pedeapsa poate fi majorată.
Decizia controversată a instanței în cazul Gânj
Deși începuse urmărirea penală, Emil Gânj a continuat relația cu victima sa. Potrivit hotărârii instanței, în perioada 9 februarie – 11 martie 2007, cei doi au locuit împreună într-o casă nelocuită, apoi la domiciliul inculpatului, unde au avut mai multe contacte sexuale „cu acordul acesteia”. Acest aspect a fost considerat relevant în aplicarea unei sancțiuni mai blânde, deși victima avea doar 13 ani.
Conform investigației realizate de Snoop, apelul formulat de minoră și de părinții ei a fost respins de Curtea de Apel Târgu Mureș, care a menținut condamnarea cu suspendare. Instanța a considerat că Gânj, fiind un tânăr de 21 de ani aflat la prima abatere penală, putea fi reeducat printr-o pedeapsă neprivativă de libertate. Mai mult, i-a fost redusă și obligația de prezentare la Serviciul de Probațiune, de la lunar la trimestrial.
Anchetele desfășurate de jurnaliștii de la Dela0 și Libertatea în ultimii ani au relevat un tipar îngrijorător: instanțele din România au aplicat frecvent pedepse cu suspendare în cazurile de „act sexual cu un minor”, chiar și când victimele aveau 11, 12 sau 13 ani. În numeroase cazuri, judecătorii au considerat că raporturile au fost „consensuale”, în ciuda diferențelor de vârstă uriașe și a contextului de vulnerabilitate socială.
Cazuri în care fete de 12 sau 13 ani au fost implicate în „relații” cu bărbați de 30 sau 40 de ani au fost tratate ca simple abateri de la normă, nu ca forme evidente de abuz sau agresiune sexuală. Judecătorii au evitat sistematic să încadreze faptele ca viol, o infracțiune care presupune constrângere sau lipsa unui consimțământ real și informat.
