BNR trage semnalul de alarmă: Românii cu bani pe card sau „la ciorap” trebuie să se pregătească. Avertisment dur în fața crizei bugetare din 2025

Situația bugetară a României în 2025 este mai gravă decât s-a anticipat, iar avertismentele vin chiar din vârful Băncii Naționale. Viceguvernatorul Cosmin Marinescu transmite un mesaj ferm: actualul context economic nu mai permite amânări sau politici populiste. Românii care și-au pus deoparte bani, fie în conturi bancare, fie în numerar, trebuie să fie vigilenți, pentru că urmează luni cu riscuri semnificative în ceea ce privește stabilitatea financiară a țării.

Citește și

Măsura fiscală de care nici nu a vrut să audă Nicușor Dan. Președintele le-a blocat...

Deficitele uriașe apasă bugetul: peste 30 de miliarde de lei lipsă în 2025

Într-o analiză oficială, Cosmin Marinescu arată că România se află într-o situație extrem de fragilă. După ce în 2024 deficitul bugetar a atins un record de 9,3% din PIB, pentru 2025 autoritățile și-au asumat în fața Comisiei Europene o țintă de 7%. Însă evaluările recente indică deja o abatere de 30 de miliarde de lei, care ar putea împinge deficitul real la peste 8,5% din PIB.

Această diferență provine, explică Marinescu, din „ipoteze nerealiste” folosite la construcția bugetului: s-a estimat o creștere economică de 2,5%, dar realitatea a impus o revizuire drastică la 1,4%, potrivit RTV.

De ce avertizează BNR românii care își țin banii în casă sau în bancă

Așa cum subliniază și consilierii guvernatorului Mugur Isărescu, o eventuală pierdere a încrederii investitorilor și a partenerilor externi poate conduce la efecte în lanț: creșterea costurilor de finanțare, deprecierea leului, scăderea ratingului de țară și implicit o scumpire a creditelor pentru populație.

În acest context, românii sunt sfătuiți să fie atenți atât la modul în care economisesc, cât și la cum își gestionează bugetul personal. Cei care păstrează bani „la ciorap” riscă pierderea valorii banilor din cauza inflației, iar cei care au depozite în lei în bănci pot fi afectați de o eventuală scădere a randamentelor sau de devalorizarea monedei naționale.

Greșelile trecutului costă scump: „bugete pe hârtie”, fără acoperire în realitate

România se află încă sub procedura de deficit excesiv, începută în 2019, după ce pragul de 3% din PIB a fost depășit. Problema majoră este că, în loc să corecteze din timp dezechilibrele, autoritățile au perpetuat practici fiscale riscante – bugete bazate pe venituri supraestimate și cheltuieli crescute artificial, mai ales în anii electorali.

Anul 2024 a fost un exemplu clar: majorări de salarii, pensii, subvenții – fără o bază fiscală solidă. Aceste decizii au adâncit prăpastia bugetară și au complicat semnificativ contextul economic pentru 2025.

Ce soluții propune BNR: fără tăieri oarbe, ci reforme bine gândite

Cosmin Marinescu avertizează că nu orice măsură de austeritate este eficientă. Majorarea TVA sau introducerea unor forme de impozitare progresivă pot avea efecte negative asupra consumului și pot frâna economia.

În schimb, BNR susține următoarele măsuri:

• Eliminarea subvențiilor ineficiente, care aduc costuri mari fără beneficii reale.

• Reformarea sistemului de taxare a proprietății, unde România rămâne mult sub media UE.

• Creșterea eficienței în colectarea impozitelor, mai ales în zonele cu evaziune ridicată.

• Reducerea cheltuielilor publice nejustificate, dar fără a afecta domeniile-cheie: sănătate, educație, siguranță națională.

Marinescu atrage atenția că peste două treimi din angajații bugetari activează în aceste trei sectoare esențiale, astfel încât reducerea personalului trebuie să fie atent țintită, nu dictată politic.

Creșterea veniturilor bugetare: o necesitate, nu o opțiune

România are printre cele mai mici venituri bugetare din Uniunea Europeană, situându-se constant sub pragul de 30% din PIB. Pentru a atinge un nivel sustenabil, BNR propune o creștere anuală graduală, de 1 punct procentual din PIB, până la atingerea unui prag de echilibru între venituri și cheltuieli.

Aceasta nu înseamnă taxe mai multe, ci taxe mai bine colectate și un sistem fiscal mai echitabil.

Reformele structurale nu mai pot fi amânate

Una dintre recomandările-cheie ale BNR vizează modernizarea sistemului bugetar și administrativ. Listarea companiilor de stat pe bursă este văzută ca o metodă eficientă de creștere a performanței acestora și atragere de capital. Însă această soluție nu poate înlocui necesitatea unei reforme fiscale coerente și sustenabile.

BNR avertizează că politica fiscală trebuie să fie complementară celei monetare. Dacă Guvernul continuă cu măsuri populiste și deficite ridicate, toate eforturile BNR de a ține inflația sub control și de a stabiliza cursul valutar vor fi compromise.

2025, anul în care România își joacă credibilitatea fiscală

Mesajul viceguvernatorului BNR este clar: 2025 trebuie să fie anul în care România demonstrează că poate reveni pe o traiectorie fiscală sănătoasă. Este nevoie de:

• Planificare realistă

• Măsuri bine fundamentate economic

• Oprirea promisiunilor nesustenabile

• Colaborare reală între Guvern, BNR și partenerii europeni

Dacă acest parcurs nu este asumat și aplicat urgent, riscurile pentru economie și populație vor crește: curs valutar instabil, dobânzi mai mari, reducerea investițiilor și, în final, afectarea nivelului de trai, potrivit Forbes.

Sursa foto: Arhivă