Loredana Ionescu
Un flagel medical despre care lumea credea că aparține trecutului revine în forță în Ucraina. Gangrena gazoasă, o infecție bacteriană aproape eradicată în Europa, a reapărut în rândul soldaților răniți, provocând dureri insuportabile și distrugând țesuturile într-un ritm alarmant. Medicii militari vorbesc despre o situație similară cu cea din Primul Război Mondial, când boala făcea ravagii în tranșee.
Gangrena gazoasă, boala care mutila soldați în războaiele mondiale
Infecția care provoacă moartea rapidă a țesuturilor este provocată de bacterii anaerobe, care se dezvoltă în răni adânci, sărace în oxigen – condiții ideale în contextul războiului. În timpul Primului Război Mondial, gangrena gazoasă era una dintre cele mai temute complicații ale rănilor de pe câmpul de luptă, omorând mii de soldați.
La mai bine de un secol distanță, boala a reapărut pe fronturile din Ucraina, acolo unde răniții sunt adesea imposibil de evacuat din cauza atacurilor constante cu drone. Medicii vorbesc despre o criză medicală fără precedent, în care lipsa accesului rapid la tratament duce la infecții mortale.
Dronele fac imposibilă evacuarea răniților
Situația sanitară din zonele de conflict este agravată de folosirea masivă a dronelor de luptă. Evacuarea celor răniți este adesea imposibilă, iar soldații rămân izolați ore sau chiar zile întregi, fără îngrijiri medicale.
„Vedem complicații ale rănilor pe care niciun om viu nu le-a văzut vreodată în timp de război”, a declarat un paramedic voluntar numit Alex, care activează în regiunea Zaporizhzhya.
El descrie o realitate cutremurătoare: „Astfel de întârzieri în evacuări nu au mai existat în ultimii 50 de ani – probabil de la al Doilea Război Mondial. Și observăm un tablou clinic pe care nu l-am mai întâlnit până acum.”
Răni deschise, infecții și tratamente improvizate în subteran
Gangrena gazoasă se dezvoltă rapid în răni adânci provocate de schije, gloanțe sau explozii. În condițiile dure de pe front, lipsa igienei, a oxigenului și a antibioticelor favorizează apariția infecției.
Boala produce dureri violente, febră, umflături și un zgomot specific de „pârâit” sub piele, cauzat de acumularea de gaz în țesuturi. Netratată, infecția se extinde în câteva ore și duce la moarte.
„Avem pacienți în spital care sunt răniți de câteva săptămâni și se află în stații de stabilizare subterane, unde îi ținem în viață cât mai bine posibil”, a relatat aceeași sursă medicală.
Mulți dintre soldați sunt îngrijiți în buncăre improvizate sau în subsolurile clădirilor distruse, singurele locuri sigure în fața atacurilor aeriene. „Cine se aventurează în aer liber va fi ucis de o dronă. Nu este o exagerare”, a adăugat paramedicul.
„O infecție pe care generațiile actuale de medici nu au mai văzut-o”
Medicii ucraineni afirmă că boala revine după mai bine de jumătate de secol de absență în Europa. În mod normal, cazurile de gangrenă gazoasă apăreau doar izolat, în spitalele civile, la pacienți cu răni infectate sever. Acum, însă, infecțiile se răspândesc în masă printre militarii răniți.
„Gangrena gazoasă este ceva ce, în mod normal, se învață doar la școală. În Ucraina, o vedem din nou, pentru că oamenii stau zile întregi cu răni grave fără tratament corespunzător. Nu pot fi duși suficient de repede la spital pentru a primi ajutor”, explică voluntarii medicali.
Tratamentul implică, de regulă, îndepărtarea chirurgicală a țesutului infectat, administrarea de antibiotice în doze mari și oxigenoterapie hiperbară. În condițiile frontului, aceste proceduri sunt aproape imposibil de realizat.
Rata mortalității rămâne aproape de 100% fără intervenție imediată
„Este o infecție extrem de periculoasă pentru viață. Netratată, rata mortalității este de aproape 100%”, avertizează dr. Lindsey Edwards, lector de microbiologie la King’s College London.
Specialista explică faptul că bacteriile care produc boala se dezvoltă rapid în țesuturile lipsite de oxigen, iar odată ce infecția s-a instalat, șansele de supraviețuire scad drastic.
Gangrena gazoasă era frecventă în timpul Primului Război Mondial, când soldații se răneau pe câmpurile noroioase, contaminate cu bacterii provenite din sol și din resturi organice. „Condițiile din Ucraina, cu tranșee, noroi, lipsă de resurse și evacuări întârziate, sunt foarte asemănătoare”, a adăugat expertul britanic.
Antibioticele nu mai fac față: bacteriile au devenit rezistente
O altă problemă majoră este rezistența crescută la antibiotice. Medicii avertizează că unele tulpini bacteriene nu mai răspund la tratamentele obișnuite, ceea ce complică dramatic intervențiile.
„Dacă ai o tulpină rezistentă, tratamentul devine mult mai complicat, iar pacienții pot muri înainte de a fi evacuați”, a declarat dr. Edwards.
Pe fondul războiului prelungit, stocurile de antibiotice sunt limitate, iar condițiile sanitare precare sporesc riscul de infecție.
Pacienții, ținuți în viață sub pământ
Pentru a-i proteja de bombardamente și drone, soldații răniți sunt adesea tratați în adăposturi subterane, unde condițiile sunt departe de cele ideale. Umiditatea, lipsa oxigenului și absența sterilizării favorizează dezvoltarea bacteriilor.
Medicii lucrează ore întregi în întuneric, folosind lanterne și echipamente improvizate. Mulți pacienți sunt menținuți în viață prin tratamente de urgență, până când pot fi transportați la spitalele de campanie din zonele mai sigure.
„În aceste stații subterane îi ținem în viață cum putem. Nu avem tot ce ne trebuie, dar nu putem să-i lăsăm să moară singuri acolo jos”, a spus paramedicul Alex, potrivit Newsweek.
Războiul din Ucraina readuce la suprafață o boală considerată dispărută, dar mai ales arată prețul cumplit al imposibilității de a oferi îngrijire medicală adecvată în zonele de conflict.
În timp ce lumea privește luptele de la suprafață, sub pământ, medici și paramedici se luptă zilnic pentru a salva vieți amenințate nu doar de gloanțe, ci și de bacterii vechi de un secol.
Gangrena gazoasă, cândva o amintire din manualele de istorie medicală, a redevenit o realitate crudă pe frontul ucrainean — o boală care nu ucide doar trupul, ci și speranța.
Sursa foto: Arhivă
