Mirela Loșniță
Rujeola, o boală considerată aproape eradicată în multe state europene, a revenit în forță și provoacă îngrijorare în rândul autorităților sanitare. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, Europa și Asia Centrală se confruntă cu o explozie de cazuri, înregistrându-se aproape 150.000 de îmbolnăviri într-un singur an.
Specialiștii trag un semnal de alarmă asupra scăderii dramatice a ratei de vaccinare, în special în rândul copiilor, populația cea mai vulnerabilă. Deși avertismentele nu au lipsit, multe familii continuă să ignore pericolul, alimentate de dezinformare și lipsă de încredere în sistemul medical.
Boala extrem de contagioasă care revine în forță în Europa
În perioada 2023-2024, numărul cazurilor de rujeolă raportate în Europa și Asia Centrală s-a dublat, atingând pragul critic de 149.000 de persoane infectate. În 2023, autoritățile au înregistrat peste 60.000 de cazuri, însă în 2024 cifrele au crescut alarmant, potrivit unui raport prezentat de Financial Times. Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF au subliniat că această escaladare este direct legată de scăderea ratei de vaccinare, care nu a revenit la nivelurile din perioada pre-pandemică.
Situația este considerată cea mai gravă din ultimii 27 de ani în regiune. Pandemia de COVID-19 a lăsat urme adânci și în ceea ce privește vaccinările de rutină, iar recuperarea este lentă. Specialiștii în sănătate publică susțin că rujeola, una dintre cele mai contagioase boli, se răspândește cu ușurință în comunitățile cu o acoperire vaccinală sub 95%, prag considerat minim pentru imunitatea colectivă.
Copiii, victimele principale ale bolii
Cei mai afectați de reapariția rujeolei sunt copiii nevaccinați sau vaccinați incomplet. În Marea Britanie, autoritățile sanitare au confirmat decesul unui copil infectat cu rujeolă, iar mai mulți pacienți minori au fost internați în stare gravă la Spitalul de Copii Alder Hey. Medicii au lansat un apel către părinți, insistând asupra necesității imunizării rapide a celor mici pentru a preveni cazurile severe, care pot duce la complicații grave, precum orbirea, pneumonia sau afecțiuni neurologice.
Regina De Dominicis, directoare regională UNICEF pentru Europa și Asia Centrală, a explicat că vaccinarea a devenit „victima propriului succes”. Generațiile tinere nu au mai fost expuse la efectele devastatoare ale bolilor prevenibile prin vaccin și, prin urmare, tind să minimizeze importanța imunizării. Această percepție, combinată cu dezinformarea răspândită pe rețelele sociale, a creat un climat periculos pentru sănătatea publică.
Rata de acoperire vaccinală împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (vaccinul MMR) a ajuns în 2024 la 91%, sub pragul de siguranță de 95%. Vaccinările împotriva hepatitei B, poliomielitei și difteriei au urmat același trend descendent, semn că pandemia a lăsat în urmă o breșă serioasă în protecția comunitară. Vaccinul DTP (difterie, tetanos, pertussis) a înregistrat o rată de 93%, în scădere față de perioada pre-COVID.
Experții OMS avertizează că această scădere continuă pune în pericol decenii de progres în combaterea bolilor infecțioase. Rujeola, prin gradul său ridicat de contagiozitate, poate deveni un indicator clar că alte boli transmisibile sunt, de asemenea, pe cale să reapară. O singură persoană infectată cu rujeolă poate transmite boala altor 12-18 persoane, în lipsa unei imunități colective.
Tusea convulsivă, un alt pericol ignorat
Alături de rujeolă, tusea convulsivă (pertussis) a reapărut în forță și a înregistrat, în 2024, cel mai ridicat număr de cazuri din ultimii 40 de ani în Europa: aproape 300.000 de îmbolnăviri, în creștere de la 87.558 în 2023 și doar 6.000 în 2022. Această boală afectează grav sugarii și copiii mici, provocând tuse severă, dificultăți de respirație, pneumonie și convulsii. În lipsa tratamentului adecvat, poate fi fatală pentru cei foarte mici.
Și în acest caz, rata scăzută a vaccinării este responsabilă pentru creșterea rapidă a numărului de cazuri. Medicii pediatri semnalează că părinții nu mai respectă schema completă de imunizare a copiilor sau aleg să amâne administrarea vaccinurilor din motive neîntemeiate.
O parte din reticența față de vaccinuri este alimentată și de figuri publice cunoscute pentru opiniile lor antivaccin. Robert F. Kennedy Jr., numit recent secretar al Sănătății în SUA, a fost un critic vocal al vaccinurilor, inclusiv al celui împotriva tusei convulsive. Declarațiile sale au fost intens criticate de comunitatea medicală internațională, în special de experții în sănătate publică, care consideră că astfel de mesaje subminează încrederea populației și pun în pericol sănătatea colectivă.
