Georgescu Dragos
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a anunțat oficial că va sesiza Inspecția Judiciară, ca urmare a acuzațiilor apărute în documentarul Recorder care susține ideea unui sistem de justiție subjugat și influențat din interior. Decizia a fost comunicată public vineri, printr-un comunicat transmis de CSM, și marchează o nouă etapă într-un scandal care a generat reacții puternice atât în interiorul sistemului judiciar, cât și în spațiul public.
Decizia de ultim moment luată de Consiliului Superior al Magistraturii după documentarul Recorder
Potrivit Secției pentru judecători, sesizarea Inspecției Judiciare are ca scop efectuarea unor verificări în legătură cu afirmațiile prezentate în ancheta jurnalistică. Consiliul susține însă că multe dintre „alegațiile” formulate în documentar sunt contrare evaluărilor realizate în ultimii ani asupra funcționării sistemului de justiție din România, evaluări care, în opinia CSM, au indicat progrese și consolidarea independenței puterii judecătorești.
În comunicatul transmis, Secția pentru judecători afirmă că ia act de ceea ce numește „amplificarea unei campanii de destabilizare a puterii judecătorești”, campanie care, potrivit Consiliului, ar avea ca efect principal distrugerea încrederii publice în sistemul de justiție și în persoanele aflate în funcții de conducere. Aceste persoane sunt descrise de CSM drept magistrați care au avut „poziții publice constante în favoarea independenței judecătorilor”, considerată o condiție esențială pentru protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor.
Secția pentru judecători subliniază că nu poate ignora „succesiunea temporală a faptelor”, despre care susține că a mai atras atenția și în poziții publice anterioare. În viziunea Consiliului, această succesiune ar urma un plan bine stabilit, care ar include mai multe etape menite să erodeze încrederea în justiție. Printre acestea sunt enumerate trivializarea dezbaterilor despre pensiile de serviciu și salariile judecătorilor, organizarea de proteste împotriva modului de aplicare a legii de către instanțe, precum și apeluri publice la revoltă.
În același comunicat, Secția pentru judecători face un apel direct către societate, solicitând cetățenilor „să nu se lase influențați de poziții izolate, în disonanță cu corpul judecătorilor”. Mesajul transmite ideea că opiniile exprimate în documentarul Recorder nu ar reprezenta poziția majoritară a magistraților din România și că generalizarea acestor acuzații ar fi nedreaptă și periculoasă pentru stabilitatea sistemului judiciar.
Pe de altă parte, documentarul Recorder a generat un ecou semnificativ în rândul magistraților. În material apar mai mulți judecători și procurori, unii dintre ei cu identitatea protejată, care vorbesc despre presupuse practici din interiorul Curții de Apel București. Potrivit mărturiilor prezentate, conducerea instanței ar fi intervenit în mod repetat în componența completurilor de judecată, prin schimbarea judecătorilor, cu scopul de a obține soluții favorabile în dosare sensibile.
200 de magistrați susțin protestul
Printre cauzele menționate în documentar se numără dosare de mare notorietate, care îi vizează pe Marian Vanghelie, Cristian Burci și Puiu Popoviciu, nume asociate în spațiul public cu acuzații de corupție și dosare complexe. Jurnaliștii Recorder susțin că schimbările de completuri ar fi influențat soluțiile pronunțate în aceste cauze, alimentând suspiciuni privind independența actului de justiție.
Impactul documentarului nu s-a limitat la reacții instituționale. Peste 200 de magistrați din întreaga țară au semnat o scrisoare publică prin care și-au exprimat solidaritatea cu judecătorii care au făcut dezvăluiri despre problemele din sistemul de justiție. Semnatarii au transmis un mesaj clar: adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate, iar tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol.
Această scrisoare a fost percepută de mulți observatori drept un semnal de alarmă major. Faptul că un număr atât de mare de magistrați a ales să se poziționeze public a fost interpretat ca un indiciu al existenței unor tensiuni profunde în interiorul sistemului judiciar. Pentru unii, gestul a reprezentat dovada că problemele semnalate nu sunt izolate sau marginale, ci reflectă nemulțumiri reale și persistente.
Reacția nu a întârziat nici din zona politică. Președintele României, Nicușor Dan, a comentat situația într-o postare publicată joi pe pagina sa de Facebook. „Când 200 de magistrați spun că este o problemă de integritate în sistemul de justiție, lucrurile sunt foarte serioase”, a scris șeful statului, subliniind gravitatea momentului și necesitatea unei abordări responsabile.
În aceeași postare, Nicușor Dan a lansat un apel către toți magistrații care doresc să semnaleze probleme din interiorul sistemului. El i-a invitat la o întâlnire ce urmează să aibă loc luni, 22 decembrie, la ora 10:00, la Palatul Cotroceni. Inițiativa a fost interpretată ca un gest de deschidere și ca o încercare de a crea un cadru instituțional pentru discutarea directă a problemelor semnalate.
Această invitație a adăugat o nouă dimensiune dezbaterii, mutând discuția din zona exclusiv judiciară în cea a dialogului între puterile statului. Pentru susținătorii magistraților avertizori, gestul președintelui a fost văzut ca o recunoaștere a legitimității îngrijorărilor exprimate. Pentru alții, a ridicat întrebări legate de limitele implicării politice în chestiuni ce țin de independența justiției.
În acest context tensionat, decizia Secției pentru judecători a CSM de a sesiza Inspecția Judiciară este privită ca un pas formal, dar important. Inspecția Judiciară are competența de a verifica eventuale abateri disciplinare ale magistraților și de a analiza modul de funcționare al instanțelor. Rezultatele acestor verificări ar putea clarifica dacă acuzațiile prezentate în documentar au un fundament factual sau dacă sunt neîntemeiate, așa cum susține Consiliul.
Totodată, sesizarea Inspecției Judiciare poate avea și un efect de calmare a tensiunilor, în măsura în care va aduce o evaluare oficială, bazată pe proceduri și probe. Cu toate acestea, există și temeri că demersul ar putea fi perceput de unii magistrați ca o formă de presiune sau intimidare, mai ales în contextul în care avertizorii de integritate se tem de eventuale represalii.
CSM insistă însă că demersul său urmărește protejarea sistemului judiciar și a încrederii publice. În comunicat se arată că independența justiției este un pilon fundamental al statului de drept și că orice tentativă de discreditare generalizată a magistraților poate avea consecințe grave asupra funcționării democrației.
De cealaltă parte, susținătorii dezvăluirilor din documentarul Recorder consideră că tocmai lipsa unei discuții oneste și a asumării problemelor reale ar putea afecta credibilitatea justiției. Ei argumentează că transparența și curajul de a vorbi despre disfuncționalități sunt esențiale pentru reformarea sistemului și pentru recâștigarea încrederii cetățenilor.
Astfel, scandalul declanșat de documentarul Recorder a scos la suprafață o fractură vizibilă între diferite viziuni asupra stării justiției din România. Pe de o parte, instituțiile de conducere ale sistemului, care resping ideea unei capturări a justiției și vorbesc despre o campanie de destabilizare. Pe de altă parte, un număr semnificativ de magistrați care afirmă că există probleme serioase de integritate și presiuni interne.
Următoarele săptămâni vor fi decisive pentru evoluția acestui conflict. Verificările Inspecției Judiciare, întâlnirea de la Palatul Cotroceni și eventualele reacții ulterioare ale CSM vor contura direcția în care se va îndrepta dezbaterea. Indiferent de concluziile care vor fi trase, cazul a demonstrat deja că tema independenței justiției rămâne una extrem de sensibilă și de importantă pentru societatea românească.
În acest climat, apelurile la responsabilitate, dialog și clarificare factuală devin esențiale. Miza nu este doar reputația unor instituții sau a unor persoane, ci încrederea cetățenilor într-un sistem care are rolul fundamental de a garanta dreptatea, legalitatea și protecția drepturilor individuale.
