Saghin Sabrina
Calendar ortodox. Ziua de 25 aprilie 2025 marchează un moment cu dublă însemnătate în calendarul creștin-ortodox. Credincioșii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii, praznic dedicat Maicii Domnului, dar și pomenirea Sfântului Apostol și Evanghelist Marcu, unul dintre cei patru mari autori ai Evangheliilor.
Vinerea Luminată, așa cum este cunoscută ziua care urmează Paștelui, este o zi de liniște, rugăciune și apropiere de Dumnezeu. Este, totodată, un moment în care tradițiile populare se împletesc cu slujbele din biserici, iar credința capătă valențe profunde pentru toți cei care o trăiesc cu inimă curată.
Calendar ortodox 25 aprilie 2025
Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii este un praznic închinat Maicii Domnului, celebrat în fiecare an în prima vineri de după Învierea Domnului. Nu are o dată fixă, fiind legată direct de Paște. În anul 2025, această zi cade pe 25 aprilie, fiind totodată Vinerea Luminată – o zi de bucurie și speranță în Săptămâna Pascală.
Tradiția Izvorului Tămăduirii datează din secolul al V-lea, când, potrivit scrierilor bisericești, Maica Domnului a săvârșit o minune în apropierea Constantinopolului, indicând un izvor cu puteri tămăduitoare. În amintirea acestei minuni, în toate bisericile și mănăstirile din țară are loc o slujbă specială: Sfințirea apei, numită și Aghiasma Mică.
Credincioșii vin la biserică în număr mare pentru a lua apă sfințită pe care o folosesc apoi la stropirea caselor, grădinilor și animalelor din gospodărie, pentru protecție și sănătate. Se spune că apa sfințită din această zi are puteri vindecătoare, fiind un dar de la Dumnezeu transmis prin mijlocirea Maicii Domnului.
Tradiții și superstiții din Vinerea Luminată. Ce este bine și ce nu se face în această zi
Ziua de vineri din Săptămâna Luminată este considerată o zi binecuvântată și plină de har. Tocmai de aceea, în multe zone din țară există obiceiul ca gospodarii să nu spele, nu calce și să nu facă curățenie generală în această zi. Se crede că munca făcută în Vinerea Luminată aduce lipsă de spor în casă și în viață, iar cel care nu respectă această zi sfântă va avea un an dificil.
Un alt obicei este ca persoanele bolnave să bea apă sfințită pe stomacul gol, dimineața, cu credință, pentru vindecarea trupească și sufletească. Este o zi în care rugăciunile adresate Maicii Domnului se spune că sunt primite cu mai multă grabă și blândețe.
În unele sate, gospodarii stropesc cu aghiasmă animalele din curte, considerând că astfel vor fi ferite de boli întregul an. O credință populară spune că dacă arunci apă sfințită pe grădină, recolta va fi bogată, iar pământul va rodi din belșug.
Printre superstițiile transmise din generație în generație, există și una mai puțin cunoscută: se spune că dacă pui o cană plină cu apă sub un nuc și o găsești goală a doua zi, e semn rău – cel care a pus-o nu va mai avea mult de trăit. Această superstiție este păstrată mai ales în zonele din sudul țării.
Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu: viața, credința și jertfa
Tot pe 25 aprilie este pomenit și Sfântul Marcu, unul dintre cei șaptezeci de apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos. Născut în Cirene, Africa de Nord, el provenea dintr-o familie evreiască din neamul lui Levi și a fost un om cu o cultură bogată, cunoscător al limbii grecești și al tradițiilor iudaice.
Sfântul Marcu a fost ucenic și fiu duhovnicesc al Sfântului Petru, care îl numește în epistolele sale „fiul meu întru Domnul”. A fost cel care a consemnat în scris viața și faptele Mântuitorului în Evanghelia după Marcu, considerată a fi prima scrisă dintre cele patru Evanghelii din Noul Testament.
După Înălțarea Domnului, Marcu a însoțit mai mulți apostoli în misiuni de evanghelizare și a fost numit episcop al Alexandriei, devenind astfel întemeietorul Bisericii Alexandriei. A fost martirizat în Egipt, în timpul persecuțiilor împotriva creștinilor, dar moștenirea sa spirituală dăinuie până astăzi.
În Viețile Sfinților se scrie că Sfântul Marcu a fost cel care, la cererea credincioșilor din Roma, a așternut în scris viața lui Hristos pe pământ. Sfântul Petru, după ce a citit cele scrise, a binecuvântat textul și a poruncit să fie citit în toate bisericile, dând astfel naștere unei tradiții vii care continuă în cultul ortodox.
Tot pe 25 aprilie: pomenirea Sfântului Vasile de la Poiana Mărului
Pe lângă Izvorul Tămăduirii și sărbătoarea Sfântului Marcu, Biserica Ortodoxă Română îl pomenește în această zi și pe Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului, duhovnicul renumit al Sfântului Paisie de la Neamț și una dintre cele mai mari figuri ale isihasmului românesc.
Născut în părțile Rusiei, Sfântul Vasile a venit în Țările Române din cauza persecuțiilor religioase și s-a stabilit la Mănăstirea Dălhăuți, unde a fost stareț timp de 20 de ani. Ulterior, s-a retras la Schitul Poiana Mărului, în Munții Buzăului, unde a dus o viață de rugăciune și meditație profundă.
Sfântul Vasile a tradus și adaptat numeroase texte patristice și postpatristice și a avut o contribuție majoră la întărirea vieții duhovnicești în monahismul românesc. A fost canonizat oficial în 2003 de Sfântul Sinod al BOR, iar ziua sa de pomenire a fost stabilită pe 25 aprilie, data la care a trecut la Domnul în anul 1767.
O zi cu încărcătură spirituală profundă
Ziua de 25 aprilie 2025 este una dintre cele mai bogate spiritual din calendarul ortodox. Este o zi în care Maica Domnului, prin Izvorul Tămăduirii, aduce vindecare, liniște și binecuvântare în casele și sufletele credincioșilor. Totodată, este o zi în care sunt cinstiți doi mari sfinți: Marcu Evanghelistul, apostol și scriitor al Sfintei Scripturi, și Vasile de la Poiana Mărului, duhovnicul care a influențat profund spiritualitatea românească.
Fie că alegem să mergem la biserică, să luăm aghiasmă, să citim rugăciuni sau doar să păstrăm liniștea, această zi rămâne un moment de reflecție și credință. O zi în care tradiția, iubirea față de Dumnezeu și respectul pentru înaintași ne reamintesc cine suntem și de unde venim.
