Cristina Cohuț
Calendar ortodox 7 iunie 2025. Creștinii ortodocși din întreaga țară se pregătesc să cinstească Moșii de vară. Ziua, cunoscută și drept Sâmbăta Morților, este prilejul în care oamenii își aduc aminte cu drag și rugăciune de cei care nu mai sunt printre noi. Este o punte simbolică între cele două lumi – una a celor vii și cealaltă a celor plecați, dar niciodată uitați.
Această sâmbătă specială cade în ajunul Rusaliilor și aduce în sufletele credincioșilor un sentiment de apartenență, recunoștință și continuitate. În biserici răsună rugăciuni de pomenire, în case se pregătesc pachete de pomană, iar la cimitire mormintele sunt curățate cu grijă și respect. Moșii de vară nu sunt doar o tradiție, ci o dovadă de iubire pe care o purtăm celor dragi plecați dintre noi.
Cine este pomenit pe 7 iunie și ce semnificație are această zi
Sâmbăta Morților este, în fiecare an, una dintre cele mai importante zile din calendarul ortodox. În 2025, Moșii de vară sunt marcați pe 7 iunie, cu o zi înainte de Duminica Rusaliilor. Nu este o dată fixă, ci una care variază în funcție de calendarul pascal, dar semnificația rămâne aceeași: pomenirea celor adormiți.
Pe lângă pomenirea colectivă a tuturor sufletelor celor trecuți la cele veșnice, calendarul ortodox amintește și de Sântul Teodot, episcopul Ancirei. Acesta a trăit în secolele III-IV și a fost un sprijin de nădejde pentru creștinii persecutați în vremea sa. Se spune că el aduna trupurile celor martirizați și le îngropa cu evlavie, riscându-și viața pentru a le oferi un adăpost demn, scrie romaniatv.net.
O poveste tulburătoare este legată de cele șapte fecioare martirizate pentru credința lor în Hristos. Acestea au fost înecate într-un lac, iar una dintre ele, Sfânta Tecusa, i s-a arătat lui Teodot în vis, cerându-i să le scoată trupurile din apă și să le îngroape creștinește. Condus de un înger, a făcut acest gest plin de curaj, dar a fost trădat și, în cele din urmă, a suferit mucenicia prin tăierea capului.
Biserica îl pomenește sâmbătă și prin Troparul său:
„Îndreptător credinţei şi chip blândeţilor, învăţător înfrânării te-a arătat pe tine turmei tale adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai câştigat cu smerenia cele înalte, cu sărăcia cele bogate. Părinte ierarhe Teodot, roagă pe Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.”
Tot pe 7 iunie sunt pomeniți și alți sfinți, printre care Sfânta Muceniță Zenaida, Sfinții Mucenici Tarasie și Ioan, Sfântul Cuvios Antim, Sfânta Sebastiana și Sfântul Daniel de la Sketis (Egipt).
Ce înseamnă Moșii de vară pentru tradiția românească
Termenul „moși” are rădăcini adânci în tradițiile străvechi ale poporului român. El vine de la ideea de strămoși, de înaintași, de rădăcini. În spiritualitatea ortodoxă, Moșii de vară devin o zi specială în care legătura cu cei adormiți este reafirmată prin rugăciuni, pomeniri și fapte bune.
Această zi este așezată înaintea Pogorârii Duhului Sfânt (Rusaliile), o sărbătoare care vorbește despre coborârea harului peste oameni și despre unitatea Bisericii. Tocmai de aceea, sâmbăta dinainte este dedicată celor care au trecut la Domnul, într-o formă de comuniune între Biserica celor vii și Biserica celor adormiți.
Este una dintre cele două sâmbete mari din an dedicate morților – cealaltă fiind sâmbăta dinaintea Duminicii Lăsatului sec de carne, înainte de Postul Mare. În plus, pe perioada Postului Mare, există și alte sâmbete în care se fac pomeni suplimentare.
Tradiții care se păstrează din generație în generație
Ziua Moșilor de vară este încărcată de tradiții și obiceiuri care variază de la o zonă la alta, dar păstrează același scop: cinstirea celor adormiți și sprijinirea lor prin rugăciuni și milostenie.
În dimineața zilei, credincioșii merg la biserică cu pachete pregătite cu grijă. Acolo participă la Sfânta Liturghie și la Parastas – slujba de pomenire, unde preoții citesc pomelnicele și rostesc rugăciuni pentru iertarea păcatelor celor pomeniți.
După slujbă, pachetele sunt binecuvântate și împărțite fie la biserică, fie în drum spre cimitir, fie unor persoane nevoiașe sau celor care nu au pe nimeni aproape. Este un gest de iubire și solidaritate spirituală.
În cimitire, rudele curăță mormintele, aprind lumânări și lasă flori. Se tămâiază mormintele, iar în unele locuri se cântă cântece de jale sau rugăciuni.
În anumite regiuni, gospodarii duc la biserică și crengi de tei sau frunze de nuc. Acestea sunt sfințite de preoți și apoi așezate la icoane sau la streașina casei, pentru a ține spiritele rele departe.
Ce se pregătește pentru pomană de Moșii de vară
Pregătirile pentru această zi încep din timp. Fiecare pachet de pomană este gândit ca o ofrandă în memoria celor plecați. Tradiția cere ca acestea să fie cât mai frumoase și mai curate, puse în vase noi – de lut, porțelan sau plastic – împodobite cu flori și panglici.
Se oferă colivă – preparată din grâu fiert, îndulcit și aromatizat, simbol al vieții veșnice. Colacii și cozonacii sunt nelipsiți, fiind semn al belșugului și ospitalității. În funcție de zonă, se mai oferă sarmale în foi de varză sau viță, orez cu lapte, păsat, fructe de sezon (cireșele fiind cele mai des întâlnite), vin roșu sau suc.
Se spune că pomana caldă este bine primită în ceruri. De aceea, multe gospodine aleg să gătească în dimineața Moșilor tocmai pentru a oferi mâncare proaspătă. O parte din ea este pusă în pachete, iar restul este dus la biserică pentru a fi împărțit după slujbă.
Superstiții și credințe populare legate de această zi
Ca orice sărbătoare cu rădăcini adânci în tradiție, Moșii de vară este însoțită și de o serie de superstiții și credințe transmise din generație în generație.
Se spune că în această zi nu este bine să se spele rufe, să se măture sau să se arunce gunoiul. Toate aceste gesturi simbolizează dispreț față de cei adormiți și pot „deranja” sufletele care se întorc în lumea celor vii pentru a fi pomeniți.
Tot în această zi nu se lucrează pământul, nu se spală covoare, nu se bate nimic cu zgomot, iar ușile trebuie să rămână deschise pentru ca sufletele să poată intra și primi pomană.
Există și credința că cel care uită să dea de pomană în această zi nu va avea spor în casă și va fi încercat de boală sau necazuri. De aceea, chiar și cei care nu au rude trecute la Domnul aleg să pregătească ceva de dat pentru sufletele uitate sau fără nume.
Gospodarii trebuie să pună în pachete și ceapă verde, usturoi sau alte legume de sezon, pentru ca recolta din grădină să fie bogată. Totodată, o cană cu vin sau apă pusă lângă lumânare este semn de ospitalitate și iubire pentru cei adormiți.
Rugăciunea specială rostită de Moșii de vară
Pe lângă slujbele oficiate în biserici, mulți credincioși aleg să rostească acasă rugăciuni speciale. Una dintre cele mai cunoscute este rugăciunea de Moșii de vară, o pledoarie emoționantă către Dumnezeu pentru iertare, înțelepciune și mântuire:
„Dumnezeul meu, cred întru Tine şi mă rog Ţie, întărește-mi credinţa! Te iubesc, dar sporeşte-mi dragostea…”
Această rugăciune continuă cu cereri de curățire sufletească, de luminare a minții, de răbdare și smerenie, oferind celor care o citesc un moment de reculegere profundă și apropiere de valorile creștine.
Moșii de vară nu sunt doar o sărbătoare religioasă, ci o ocazie de a ne aminti cine suntem, de unde venim și cât de important este să păstrăm vie legătura cu rădăcinile noastre. În tăcerea cimitirelor și în fumul de tămâie care se ridică spre cer, sufletele celor plecați se simt mai aproape ca oricând. Iar pentru noi, cei rămași, această zi este o lecție de iubire, credință și recunoștință.
