Concediul parental reprezintă o perioadă esențială pentru implicarea taților în creșterea copilului, iar legislația din România le oferă drepturi clare în acest sens. De la primele zile după naștere și până în primii ani de viață ai copilului, există mai multe forme de concediu și sprijin financiar la care aceștia pot apela.
Tații pot solicita concediul paternal în primele opt săptămâni de la nașterea copilului. Durata standard este de 10 zile lucrătoare, plătite integral.
Dacă tatăl a urmat un curs de puericultură și deține un atestat în acest sens, perioada se extinde cu încă 5 zile lucrătoare, ajungând la 15 zile în total. Pentru acordarea concediului, este necesar certificatul de naștere al copilului, document care confirmă calitatea de tată a solicitantului.
Concediul pentru creșterea copilului
După expirarea concediului paternal, tatăl poate solicita concediul pentru creșterea copilului. Acesta este valabil până la împlinirea vârstei de 2 ani a copilului sau 3 ani în cazul celor cu handicap.
Durata totală este de doi ani, însă legea prevede că cel puțin două luni trebuie să fie luate de părintele care nu a beneficiat inițial de concediu. Astfel, dacă mama nu cere acest drept, tatăl poate sta acasă maximum 22 de luni. Cererea se poate face oricând înainte ca micuțul să împlinească vârsta-limită.
Indemnizația lunară
Conform OUG nr. 111/2010, tații care intră în concediu pentru creșterea copilului primesc o indemnizație lunară de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori nașterii copilului.
Această indemnizație are limite:
Minim: valoarea rezultată prin aplicarea coeficientului de 2,5 la indicatorul social de referință;
Maxim: 8.500 lei pe lună.
Începând cu 1 august 2025, indemnizația este supusă unei contribuții la asigurările de sănătate (CASS) de 10%, calculată similar cu impozitul. Angajatorul este obligat să aprobe concediul paternal și cel pentru creșterea copilului, fără a discrimina salariatul. Este interzisă concedierea pe durata acestor concedii, cu excepția cazurilor de reorganizare judiciară sau faliment.
După întoarcere, tatăl are dreptul să își reia activitatea în aceleași condiții pe care le avea înainte, păstrându-și poziția sau una similară, fără pierderi salariale.