Georgescu Dragos
Sporurile pentru gestionarea fondurilor europene ar putea fi acordate doar în baza unui raport de progres obligatoriu, întocmit o dată la trei luni. Ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla, a lansat această propunere, într-un context economic în care presiunea pe bugetul public devine tot mai mare. Măsura ar schimba actualul mod de acordare a acestor bonusuri, care se face lunar, fără o evaluare clară a performanței reale a beneficiarilor.
Ce alte sporuri ar mai putea fi tăiate de la bugetari după cele deja existente. Șefii din Guvern, măsuri radicale pentru angajați
Potrivit ministrului, raportul trimestrial ar urma să devină condiție esențială pentru plata sporurilor, iar documentul ar trebui să reflecte stadiul clar al lucrărilor, fie că este vorba despre proiectare sau execuție. În plus, ar trebui să fie asumat de echipele de proiect, dar și de conducerea instituției implicate.
Cseke Atilla atrage atenția asupra unui aspect esențial: în prezent, sporurile pentru gestionarea proiectelor cu finanțare europeană sunt acordate în baza unui singur criteriu – numărul de ore lucrate. Acesta este, în opinia sa, un criteriu subiectiv și insuficient pentru a reflecta performanța reală.
Ministrul propune un model mai transparent și mai corect, care să diferențieze între angajații care livrează rezultate concrete și cei care beneficiază de sporuri fără a contribui semnificativ la succesul proiectelor.
„Astăzi, acest spor se acordă lunar, fără niciun fel de evaluare. Este un singur criteriu, și anume orele efectiv lucrate, care este un criteriu subiectiv. Ar putea fi obiectiv, dar e puțin subiectiv”, a explicat oficialul guvernamental.
Raportul de progres propus ar deveni un instrument obligatoriu de monitorizare, care ar presupune o minimă evoluție a proiectului în fiecare trimestru. Această evoluție ar fi măsurată prin indicatori clari, stabiliți în funcție de specificul fiecărui proiect.
Cine trebuie să semneze raportul de progres și ce consecințe pot apărea
Un aspect important al propunerii îl reprezintă asumarea instituțională. Raportul de progres nu va putea fi întocmit doar de echipa de proiect, ci va trebui semnat și de conducerea instituției beneficiare. „Trebuie semnat de către ministru, de către primar, adică trebuie asumat”, a subliniat Cseke Atilla.
Acest nivel ridicat de responsabilitate ar urma să descurajeze eventualele raportări false sau superficiale. Mai mult decât atât, ministrul a precizat că aceste rapoarte vor fi supuse verificărilor Curții de Conturi. În cazul în care se constată că raportările nu corespund cu realitatea din teren, funcționarii implicați vor fi obligați să returneze sumele încasate ca spor.
Astfel, noul sistem propus ar putea funcționa nu doar ca un mecanism de evaluare, ci și ca un filtru de integritate și eficiență administrativă.
Majoritatea angajaților primesc sporul maxim. Ce probleme ridică acest fapt
În forma actuală, sporurile pentru fonduri europene variază între 5 și 50% din salariul de bază. Însă, în practică, cei mai mulți angajați primesc procentul maxim, fără ca acest lucru să reflecte performanța lor reală. „Aceste sporuri sunt de la 5 până la 50%, dar în marea majoritate a cazurilor se folosește nivelul maxim. Nu este vorba doar despre faptul că avem sau nu bani. Este o problemă de corectitudine, de justețe”, a declarat Cseke Atilla, la Digi24.
Ministrul subliniază faptul că sporurile ar trebui acordate doar angajaților care livrează rezultate și contribuie cu adevărat la buna desfășurare a proiectelor europene. „Trebuie să privim funcționarul care, într-adevăr, produce și care merită să aibă un spor de 50%. Dar poate alții, lângă el, care primesc la fel 50%, n-ar merita să primească 50%”, a adăugat oficialul guvernamental.
Această abordare ar aduce un plus de echitate în sistem și ar încuraja meritocrația în instituțiile care gestionează proiecte europene.
Ce urmează pentru celelalte tipuri de sporuri din sistemul bugetar
Pe lângă schimbările propuse în ceea ce privește sporurile pentru fondurile europene, autoritățile iau în calcul și reducerea altor bonusuri acordate în prezent în sistemul bugetar. Deja se discută despre plafonarea sporurilor pentru condiții vătămătoare, despre limitarea primelor de Paște sau Crăciun și despre reformarea altor beneficii financiare.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat că va analiza atent toate cheltuielile publice și că nu va mai permite acordarea de beneficii salariale fără o justificare clară sau fără un raport direct cu activitatea desfășurată.
Această schimbare de paradigmă vine într-un moment în care România se confruntă cu un deficit bugetar ridicat și cu o presiune tot mai mare din partea instituțiilor europene pentru eficientizarea cheltuielilor publice.
Sporuri doar pentru rezultate dovedite. Cum se va face diferențierea între angajați
Noua viziune promovată de Ministerul Dezvoltării se bazează pe principiul diferențierii în funcție de performanță. Astfel, funcționarii care dovedesc rezultate concrete vor putea beneficia de sporul maxim, în timp ce ceilalți vor primi un procent mai mic sau chiar vor fi excluși de la acest beneficiu.
Pentru ca acest sistem să funcționeze, raportul de progres propus va trebui să includă date clare privind stadiul lucrărilor, termenele respectate, problemele întâmpinate și soluțiile propuse. Practic, documentul ar deveni un instrument de management operațional, dar și de evaluare a resurselor umane.
În acest fel, fiecare angajat va ști că sporul nu mai este un drept automat, ci o recompensă pentru contribuția reală la succesul proiectelor europene.
Ministrul Cseke Atilla a subliniat importanța verificărilor care vor fi efectuate de Curtea de Conturi. În opinia sa, aceste controale ar putea descuraja eventualele încercări de fraudare sau de exagerare a progreselor raportate.
Dacă în urma verificărilor se constată că un raport de progres nu corespunde cu starea reală a proiectului, sumele primite ca sporuri vor trebui returnate. Acest mecanism ar urma să reducă semnificativ cazurile în care funcționarii declară avansări doar pe hârtie, fără un progres real pe teren.
Schimbări cerute de situația economică actuală
Ministrul Dezvoltării a precizat că aceste modificări sunt necesare și din perspectiva presiunii economice cu care se confruntă România. Cheltuielile publice au crescut semnificativ în ultimii ani, în timp ce veniturile bugetare nu reușesc să țină pasul. În acest context, autoritățile sunt nevoite să identifice zonele în care pot fi reduse cheltuielile nejustificate.
Sporurile acordate fără o bază clară de performanță reprezintă, în opinia oficialilor guvernamentali, una dintre sursele importante de risipă bugetară. De aceea, reforma sistemului de recompense din administrația publică este văzută ca o măsură esențială pentru echilibrarea bugetului și pentru restabilirea încrederii contribuabililor.
Un alt element important al propunerii este implicarea directă a liderilor instituționali. Fie că vorbim despre miniștri, primari sau directori generali, aceștia vor trebui să semneze raportul de progres și să își asume responsabilitatea pentru informațiile prezentate.
Această asumare instituțională are rolul de a spori seriozitatea procesului și de a împiedica validarea unor documente formale, fără legătură cu activitatea reală. De asemenea, ar putea contribui la îmbunătățirea comunicării între echipele tehnice și conducerea instituțiilor, consolidând cultura organizațională bazată pe performanță.
În ansamblu, propunerea Ministerului Dezvoltării se înscrie într-un demers mai amplu de reformare a administrației publice. Autoritățile urmăresc să creeze un sistem în care recompensele financiare să fie acordate în funcție de rezultatele obținute, nu doar de prezența la birou sau de vechimea în muncă.
Dacă va fi implementat, noul mecanism de acordare a sporurilor ar putea constitui un precedent important pentru introducerea altor criterii de performanță în evaluarea funcționarilor publici. Pe termen lung, acest lucru ar putea conduce la o creștere a eficienței administrației și la îmbunătățirea absorbției fondurilor europene, care reprezintă o sursă esențială de finanțare pentru proiectele de dezvoltare din România.
Rămâne de văzut în ce formă va fi adoptată propunerea și cum va fi primită de sindicatele din sectorul bugetar. Cert este că presiunea pe bugetul de stat și solicitările Bruxelles-ului pentru reforme structurale nu mai permit tergiversarea acestor schimbări.
