Georgescu Dragos
Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat un nou pachet de măsuri fiscale, în încercarea de a reduce deficitul bugetar și de a stabiliza finanțele publice. Printre modificările care urmează să intre în vigoare de la 1 august se află introducerea unei contribuții de 10% pentru asigurările sociale de sănătate (CASS), aplicabilă pensiilor care depășesc pragul de 3.000 de lei. Măsura, deși justificată prin necesitatea echilibrării bugetare, afectează direct un număr important de pensionari, estimat la 1,9 milioane de persoane.
Ce pensie va primi Gigi Becali după măsurile de austeritate anunțate de Guvern. Pensionarii, obligați să plătească 10 % CASS
Printre cei vizați de această măsură se numără și Gigi Becali, cunoscut om de afaceri și patron al clubului FCSB. Deși veniturile sale principale nu provin din pensie, ci din afaceri, Becali beneficiază de o pensie lunară aferentă mandatului de europarlamentar. Conform declarației sale de avere, această pensie se ridică la aproximativ 6.000 de lei lunar, ceea ce îl plasează direct în categoria celor care vor plăti CASS pentru suma care depășește plafonul legal.
Conform anunțului oficial, noua contribuție de 10% nu se aplică întregii pensii, ci exclusiv părții care depășește suma de 3.000 de lei. Astfel, în cazul pensiei lui Gigi Becali, care ajunge la aproape 6.000 de lei lunar, CASS-ul va fi calculat doar pentru cei 3.000 de lei care depășesc plafonul. În urma aplicării procentului de 10%, rezultă o contribuție lunară de aproximativ 300 de lei.
Această sumă nu reprezintă o pierdere semnificativă pentru Becali, raportat la averea sa estimată. Totuși, măsura are un impact important asupra pensionarilor cu venituri medii și ridicate, pentru care o diminuare de câteva sute de lei lunar poate însemna o ajustare reală a bugetului personal.
Măsura afectează aproape 2 milioane de pensionari din România
Potrivit datelor oficiale, aproximativ 1,9 milioane de pensionari din România încasează lunar venituri mai mari de 3.000 de lei și vor fi afectați direct de această decizie. Guvernul a argumentat că este nevoie de această taxă suplimentară pentru a susține sistemul public de sănătate, aflat sub presiune constantă din cauza costurilor în creștere și a cererii tot mai mari de servicii medicale.
Aplicarea contribuției la sănătate pentru pensiile mari vine în contextul unui efort mai amplu al autorităților de a reduce cheltuielile publice și de a crește încasările la buget. Pe lângă această măsură, au fost anunțate și alte ajustări, care vizează inclusiv sporurile bugetarilor, taxele pe proprietate și TVA-ul pentru anumite produse.
Printre pensiile afectate de noua contribuție CASS se numără și cele provenite din activități politice sau funcții publice de conducere. Astfel, sunt vizate inclusiv pensiile speciale, pensiile militare sau cele ale foștilor europarlamentari și parlamentari români. În acest context, pensia lui Gigi Becali, obținută în urma mandatului de europarlamentar exercitat între iunie 2009 și ianuarie 2013, intră sub incidența noii reglementări.
Această decizie vine în continuarea discuțiilor publice privind inechitatea sistemului de pensii și nevoia unei reforme care să asigure un tratament echitabil pentru toți beneficiarii. În ultimii ani, subiectul pensiilor speciale a generat numeroase controverse, iar noul Guvern pare hotărât să intervină în acest domeniu, inclusiv prin măsuri de impozitare diferențiată.
Gigi Becali: „Nu vreau bani de la Parlament!”
În ciuda faptului că este în prezent parlamentar, Gigi Becali a declarat în mai multe rânduri că nu este interesat de salariul aferent funcției publice. El a afirmat public, la începutul anului 2025, că nu a dorit să primească indemnizația lunară, preferând să direcționeze acei bani către alți angajați.
„Nu vreau bani de la Parlament, așa că am angajat câțiva, ca să le dau banii lor. Prea mulți bani! În decembrie, m-am dus de vreo 3-4 ori la Parlament. «Dom’ne, trebuie să treci la casă să ridici niște bani». «Ce bani, mă?». «Vreo 10.000 de lei!». «Cum 10.000 de lei?»”, a declarat Gigi Becali la acea vreme.
Această poziție vine în linie cu imaginea pe care și-o construiește public: un om de afaceri care nu depinde de veniturile din politică și care preferă să-și autofinanțeze activitatea. Becali a fost ales deputat pe listele AUR în decembrie 2024, dar ulterior a anunțat că părăsește partidul, rămânând parlamentar independent.
Pensia de europarlamentar, cumulată cu indemnizația de parlamentar român
Din punct de vedere legal, Gigi Becali are dreptul să încaseze atât pensia aferentă mandatului de europarlamentar, cât și indemnizația actuală de parlamentar român. În total, veniturile sale lunare din aceste surse pot depăși 15.000 de lei, însă patronul FCSB a declarat că nu este interesat de aceste sume.
De altfel, într-o declarație anterioară, Becali a precizat că preferă să se implice în activitatea parlamentară fără a solicita remunerație, considerând că averea pe care o deține este suficientă pentru a-și susține activitatea politică. Potrivit fostului președinte LPF, Dumitru Dragomir, averea lui Becali ar fi de aproximativ un miliard de euro, însă aceste informații nu au fost confirmate oficial.
Introducerea contribuției la sănătate pentru pensiile mari a generat reacții diverse în societate. În timp ce unii consideră măsura justificată, în condițiile actuale ale economiei, alții o văd ca pe o formă de impozitare mascată și o povară suplimentară pentru pensionarii care au contribuit mulți ani la sistem.
Pe rețelele sociale și în spațiul public, subiectul este intens discutat, mai ales în contextul în care alte categorii de venituri mari nu sunt supuse acelorași contribuții. De asemenea, se ridică problema excepțiilor și a modului în care anumite pensii speciale sunt tratate în continuare cu indulgență în legislație.
Pentru mulți români, diferențierea fiscală între diverse tipuri de venituri este percepută ca o sursă de inechitate. Guvernul a încercat să tempereze aceste reacții, afirmând că măsura este temporară și necesară pentru a asigura funcționarea sistemului de sănătate.
Ilie Bolojan promite echilibru și responsabilitate bugetară
Premierul Ilie Bolojan a subliniat în mai multe rânduri că noul pachet fiscal este parte a unui plan mai larg de reformă a finanțelor publice. El a declarat că România trebuie să își reducă deficitul bugetar pentru a evita sancțiuni din partea Uniunii Europene și pentru a păstra încrederea investitorilor internaționali.
În acest sens, măsurile anunțate au fost calibrate pentru a afecta cât mai puțin populația cu venituri mici și pentru a redistribui povara fiscală către cei care își permit contribuții mai mari. Bolojan a menționat că inclusiv instituțiile statului trebuie să își revizuiască cheltuielile, iar sporurile și alte beneficii salariale vor fi analizate în perioada următoare.
Pentru un pensionar care primește lunar 3.500 de lei, contribuția de 10% se aplică doar la suma de 500 de lei care depășește plafonul de 3.000 de lei. Astfel, va plăti 50 de lei în fiecare lună. În cazul pensiilor de 4.000 de lei, suma reținută va fi de 100 de lei. Pentru o pensie de 5.000 de lei, contribuția ajunge la 200 de lei lunar.
Deși sumele pot părea mici, impactul cumulat pentru bugetele personale ale pensionarilor nu este neglijabil. În special în contextul în care inflația și costurile vieții continuă să crească, orice diminuare a venitului disponibil poate însemna o reală provocare.
