Georgescu Dragos
După o campanie electorală tensionată și o victorie clară în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 18 mai 2025, Nicușor Dan se pregătește să pășească în cel mai înalt birou al țării – Palatul Cotroceni. Cu o susținere solidă din partea electoratului și un scor final de 53,6%, candidatul independent susținut de alianța pro-europeană a reușit să-l învingă pe George Simion, liderul AUR, cu o diferență semnificativă – peste 829.000 de voturi. Acum, în pragul unui nou început politic și instituțional, opinia publică este curioasă nu doar în privința deciziilor pe care le va lua noul șef al statului, ci și a aspectelor practice legate de mandatul său. Una dintre cele mai frecvente întrebări este: Ce salariu va încasa Nicușor Dan ca președinte al României?
Ce salariu va încasa lunar Nicușor Dan la Palatul Cotroceni
Răspunsul este stabilit prin lege și nu lasă loc de interpretări. Venitul președintelui României este calculat în funcție de salariul minim brut pe economie, iar valoarea acestuia este actualizată periodic de Guvern. În 2025, salariul minim brut a fost stabilit la 4.050 de lei, iar în baza acestei cifre, venitul lunar al președintelui este reglementat printr-un coeficient salarial de 12 – cel mai mare prevăzut în grila administrației publice.
Potrivit actualelor reglementări privind salarizarea în sectorul bugetar, funcția de președinte al României este remunerată pe baza unei formule simple, dar generoase. Mai exact, salariul brut lunar este rezultatul înmulțirii coeficientului 12 cu salariul minim brut pe economie. Astfel, dacă acest minim este de 4.050 de lei, rezultatul este un salariu brut de 48.600 de lei pe lună. Această sumă este valabilă atâta timp cât nu intervin modificări legislative sau economice în ceea ce privește baza de calcul – adică salariul minim.
Raportat la un an întreg, fără sporuri sau beneficii suplimentare, președintele va încasa un total brut de 583.200 de lei anual. Este o sumă considerabilă, reflectând atât statutul funcției, cât și nivelul de responsabilitate pe care îl implică această poziție de vârf în arhitectura statului român.
Totuși, din acest brut lunar de 48.600 de lei, o parte consistentă merge către stat. Președintele, ca oricare alt angajat, este supus plății contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit. La un calcul estimativ, reținerile pentru pensie (CAS), sănătate (CASS) și impozit se ridică în medie la aproximativ 45% din suma brută. Așadar, salariul net, cel efectiv încasat de Nicușor Dan, va fi de aproximativ 26.730 de lei pe lună.
La un curs mediu de schimb de 5 lei pentru un euro – rotunjit pentru ușurința comparației – aceasta înseamnă că noul președinte al României va primi în jur de 5.346 de euro lunar. Este un venit substanțial, dar care reflectă complexitatea și expunerea funcției.
Cum se compară acest venit cu cel din mandatul de primar general
Până de curând, Nicușor Dan a ocupat fotoliul de primar general al Municipiului București. A fost o funcție grea, cu provocări multiple și o presiune mediatică permanentă. În acea poziție, venitul său era stabilit la un coeficient salarial de 10, ceea ce înseamnă că primea lunar un salariu brut de 40.500 de lei. După toate reținerile obligatorii, suma netă ajungea la 22.275 de lei, echivalentul a aproximativ 4.455 de euro lunar.
Astfel, diferența dintre venitul net ca președinte și cel de primar este de aproximativ 4.455 de lei pe lună – o majorare de peste 20% față de nivelul anterior. Este o diferență deloc neglijabilă, care reflectă ierarhia administrativă și nivelul de reprezentativitate al celor două funcții. Dacă primarul general are atribuții limitate la nivelul Capitalei și răspunde de politicile locale, președintele devine garantul Constituției, șeful diplomației externe și simbolul unității naționale.
Dincolo de salariul lunar, funcția de președinte al României vine la pachet cu o serie de avantaje materiale și logistice garantate prin lege. Acestea nu sunt incluse în pachetul salarial, dar au o valoare reală care trebuie luată în calcul atunci când analizăm remunerația totală aferentă funcției.
În primul rând, președintele beneficiază de reședință oficială – Palatul Cotroceni, o clădire istorică, cu dotări de înalt nivel și personal administrativ permanent. De asemenea, șeful statului are la dispoziție o flotă auto pusă la dispoziție de SPP, cu șoferi și echipaje specializate în protecție. Călătoriile externe sunt acoperite integral de stat, iar transportul aerian este asigurat de aeronavele oficiale din flota TAROM sau Ministerul Apărării.
Președintele are acces și la o echipă extinsă de consilieri, angajați ai Administrației Prezidențiale, cu salarii plătite din bugetul public. Nu în ultimul rând, cheltuielile de protocol, organizare de evenimente, întreținere a palatului, securitate și comunicații sunt toate suportate de stat, ceea ce înseamnă că salariul net nu este afectat de cheltuieli personale în desfășurarea atribuțiilor oficiale.
Ce impact are această remunerație în contextul socio-economic al României
Într-o țară în care salariul mediu net se învârte în jurul valorii de 5.000 de lei, iar pensia medie abia atinge 2.400 de lei, suma de aproape 27.000 de lei încasată de președinte poate părea disproporționată. Cu toate acestea, este important de menționat că nivelul salariului prezidențial nu este printre cele mai mari din Europa.
De exemplu, în Germania, președintele federal câștigă echivalentul a peste 200.000 de euro anual, în timp ce în Franța, Emmanuel Macron are un salariu lunar net de aproape 15.000 de euro. În acest context, venitul șefului statului român se situează la un nivel moderat, comparabil cu cel al altor lideri din Europa Centrală și de Est, precum Polonia sau Ungaria.
Mai mult, salariul președintelui este un indicator simbolic. Nu este vorba doar de bani, ci de respectul față de instituție, de recunoașterea formală a unui rol fundamental în echilibrul puterilor în stat. Este firesc ca această funcție să fie plătită pe măsura responsabilităților asumate, mai ales într-un regim democratic, în care transparența și meritocrația ar trebui să primeze.
Alegerile care au schimbat direcția politică a României
Victoria lui Nicușor Dan în alegerile prezidențiale din 2025 nu a fost doar o reușită personală, ci și un semnal clar de schimbare din partea electoratului. Cu un mesaj centrat pe onestitate, echilibru instituțional și apartenență la valorile europene, fostul matematician devenit activist civic a reușit să atragă susținerea unei largi pături sociale, inclusiv a diasporei și a tinerilor din mediul urban.
Diferența de peste 800.000 de voturi față de George Simion arată nu doar o preferință pentru moderație în fața populismului, ci și o dorință colectivă pentru o Românie stabilă, în care statul de drept și respectul pentru Constituție să nu fie negociabile. Alegerea lui Nicușor Dan a fost, în esență, un vot pentru predictibilitate și integritate, într-un climat regional tot mai instabil.
