Ce se face în „lunea curată”, prima zi a Postului Mare al Paștelui. Toți credincioșii trebuie să știe

Iată ce se face în „lunea curată”, prima zi a Postului Mare al Paștelui! Toți credincioșii trebuie să știe!

Ce se face în „lunea curată”, prima zi a Postului Mare al Paștelui

„Lunea curată”, adică prima zi a Postului Mare al Paștelui, reprezintă încă din timpuri străvechi, una dintre cele mai importante momente ale postului. În acea zi, românii din toate colțurile țării respectau datini specifice postului. Iată cele mai complexe tradiții onorate de români!

Simion Florea Marian, etnolog și folclorist român, notează în volumul „Sărbătorile la români”, din 1898 că prima zi a Postului Mare al Paștelui avea o însemnătate deosebită încă din vremuri străvechi. Deși se lucra în „lunea curată”, românii din Banat se dădeau în „scrânciob” sau se cărau în legănuș pentru a-și asigura sănătate pe tot parcursul anului. Tot în această regiune geografică a României, odată cu începerea Postului Paștilor începea și țesutul cămășilor în gospodării.

În Bucovina, se mânca doar hrană rece, motiv pentru care femeile nu fierbeau nimic în „lunea curată”: pâine, mălai, varză murată, castraveți murați. Această datină era respectată de români pentru a-i proteja de bube sau alte boli pe copiii lor.

În Moldova, în unele zone, „lunea curată” reprezenta ziua în care femeile nu făceau altceva decât să spele vasele din gospodărie și să împartă lumânări de pomană în vecinătate.

Tradiția borșului

În aceeași zi, în Moldova și Bucovina exista obiceiul Spolocaniei, mai exact al „spălării”, care consta, de fapt, în consumul de borș gol cu pâine sau mălai pentru a-și curăța corpul de mâncarea „de dulce”.

Etnologul Simion Florea Marian explică că în timp, această tradiție a degenerat în beții crunte deoarece oamenii au ajuns să se spele cu rachiu în loc de borșul făcut de gospodine.

În „lunea curată” românii țineau și tradiția înăcritului de borș. Această datină se făcea prin înmuierea tărâțelor de secară în apă rece într-un vas de lemn special făcut pentru această tradiție. Apoi se turna apă clocotităpeste tărâțe și se lasă la răcit. Ulterior se punea deasupra hruște (tărâțe vechi, de la un alt borș) pentru ca borșul nou să să dospească și să se înăcrească mai repede pentru a putea fi consumat.

Sursa foto: banatulazi.ro