Cezar2 Cezar
Măsurile fiscale prevăzute să intre în vigoare la 1 august 2025 – de la creșterea cotei standard de TVA la 21 % până la accize mai mari pe tutun și alcool – au repus pe tapet discuția despre viitorul banilor cash în România. Pe rețelele sociale a reapărut temerea că autoritățile ar intenționa să elimine total plățile cu numerar, alimentată de amintirea proiectelor de plafonare respinse anul trecut. Iată ce se va întâmpla cu banii pe care mulți obișnuiesc să îi țină la saltea.
În acest context, consilierul prezidențial Radu Burnete a intervenit public și a precizat că digitalizarea nu va presupune abolirea bancnotelor, ci doar reguli mai stricte pentru a reduce evaziunea și spălarea de bani. Oficialul a subliniat că „nu i-a cerut nimeni guvernului să pună lacăt pe portofelul oamenilor”; important este ca măsurile să fie clare și predictibile.
De ce se discută despre limite, nu despre interdicție
Argumentul economic al Executivului este simplu: tranzacțiile mari în numerar fac dificilă urmărirea fluxurilor financiare și favorizează operațiunile la negru. În Uniunea Europeană, majoritatea statelor stabilesc plafoane pentru cash – unele de 10 000 € pe tranzacție, altele de doar 1 000 €. România, aflată pe ultimele locuri la încasarea TVA raportată la PIB, nu face excepție de la nevoia de control fiscal; totuși, decidenții politici știu că orice măsură percepută drept „interdicție” poate stârni revoltă, mai ales în zonele unde accesul la servicii bancare este limitat sau unde cultura plăților digitale abia prinde contur.
Cât numerar se află, efectiv, în afara băncilor
Datele publicate de BNR arată că la sfârșitul lui 2024 românii aveau în circulație aproape 134,6 miliarde de lei în bancnote și monede, cu 14,7 % mai mult decât în anul precedent. În total, peste 1,9 miliarde de bancnote – cele mai multe de 100 și 200 lei – se aflau efectiv în buzunare, seifuri sau sertare de casă. Statistic, România rămâne una dintre economiile europene cu cea mai mare preferință pentru lichidități, fenomen explicabil prin teama de comisioane bancare, încrederea scăzută în instituții și obiceiul vechi de a „ține ceva la saltea”.
Episodul plafonului de 5 000 lei din 2023
În toamna lui 2023, guvernul condus de Marcel Ciolacu a încercat să impună un plafon de 5 000 lei pentru încasările zilnice în numerar ale firmelor provenite de la persoane fizice, cu o reducere ulterioară la 2 500 lei. Propunerea a generat proteste din partea comercianților mici, a transportatorilor și a unei părți a populației, care a reclamat costuri suplimentare pentru POS-uri și depuneri bancare. În mai puțin de două luni, executivul a retras prevederile controversate, recunoscând că „timing-ul și comunicarea au fost greșite”. Lecția acelui episod: orice plafon trebuie pregătit prin consultare și etapizare, altfel devine combustibil electoral.
Pachetul fiscal adoptat în primăvară nu conține articole care să interzică plățile în numerar sau deținerea de cash acasă. Principala schimbare o reprezintă majorarea TVA și accize mai mari la produse considerate nocive, măsuri destinate să reducă deficitul bugetar. În paralel, Ministerul Finanțelor va extinde raportarea în timp real a caselor de marcat și va lansa campanii de educație financiară menite să încurajeze plățile digitale. Cel mai probabil, plafoanele cash vor reapărea într-o formă revizuită, însă la niveluri suficient de ridicate pentru a nu bloca tranzacțiile curente ale populației.
Pentru românii care preferă încă numerarul, mesajul este clar: nimeni nu le va confisca economiile de sub saltea și nici nu le va interzice să plătească cu bancnote. Însă direcția europeană merge spre transparență și urmează principiul „plătește cum vrei, dar lasă urme fiscale dacă suma e mare”. Provocarea statului este să găsească echilibrul între dreptul la lichiditate și nevoia de a închide găurile de la buget, iar cheia acestui echilibru rămâne comunicarea.
