Georgescu Dragos
Tensiunile din aparatul bugetar au crescut în ultimele săptămâni, pe fondul planurilor de reducere a cheltuielilor publice și al informațiilor vehiculate în mass-media privind posibile întârzieri în plata pensiilor și a salariilor. În acest context, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avut marți o întâlnire directă cu salariații ministerului, încercând să clarifice situația și să liniștească angajații afectați de incertitudinile bugetare.
Ce se întâmplă cu pensiile și salariile românilor după amenințările angajaților din Finanțe cu neplata în luna iulie
Ministrul a transmis un mesaj ferm și echilibrat, susținând că România traversează o perioadă economică delicată, care impune măsuri de eficientizare în sectorul public, însă a subliniat că plata salariilor și a pensiilor nu este în pericol. Dialogul a avut loc în contextul protestelor spontane declanșate de angajați în mai multe direcții și instituții subordonate, nemulțumiți de perspectiva unor tăieri de sporuri sau de restructurări.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor, Alexandru Nazare a inițiat marți un dialog deschis cu salariații, concentrându-se pe două direcții principale: identificarea soluțiilor pentru optimizarea grilelor salariale și reducerea cheltuielilor nejustificate. În același timp, ministrul a explicat contextul macroeconomic în care au loc aceste discuții, evidențiind presiunile asupra bugetului general consolidat.
„Am purtat azi o discuţie fermă şi onestă cu colegii din Ministerul Finanţelor. Traversăm o perioadă care impune măsuri de reducere a cheltuielilor aparatului bugetar, iar acest lucru creează în mod firesc nelinişte, alimentând însă în acelaşi timp zvonuri şi semnale false de alarmă”, a transmis Nazare.
El a ținut să precizeze că este conștient de presiunea resimțită de angajați și a reafirmat respectul față de dreptul acestora de a protesta. În același timp, a atras atenția că răspândirea de informații neverificate și de scenarii apocaliptice legate de imposibilitatea statului de a-și onora obligațiile salariale și sociale nu este în folosul nimănui.
„Nu se pune problema blocării pensiilor și salariilor”
Cea mai importantă declarație a ministrului a fost legată de speculațiile din spațiul public conform cărora plata pensiilor și a salariilor ar putea fi amânată sau suspendată. Alexandru Nazare a respins categoric aceste ipoteze și a insistat că nu există un astfel de scenariu în planurile Guvernului.
„Vreau să subliniez că nu se pune problema amânării sau blocării plăţii pensiilor şi a salariilor, aşa cum s-a vehiculat, pe surse, în mass-media. Pornim de la o realitate care impune economii acolo unde se constată disfuncţionalităţi”, a spus ministrul Finanțelor.
El a arătat că statul trebuie să își adapteze politicile bugetare în fața unui deficit semnificativ, dar acest proces nu trebuie să fie însoțit de panică. Potrivit ministrului, măsurile urmăresc eficientizarea aparatului public, nu destabilizarea lui.
Reducerea cheltuielilor nejustificate din sistemul bugetar
În cadrul întâlnirii cu angajații ministerului, Alexandru Nazare a pus accent pe necesitatea reducerii cheltuielilor nejustificate, în special a celor care nu sunt susținute de rezultate concrete sau de necesități reale. O atenție deosebită a fost acordată politicii de acordare a sporurilor în instituțiile publice.
Ministrul a amintit că sporurile trebuie acordate în baza unor criterii clare, transparente și care reflectă realitatea locurilor de muncă. De asemenea, s-a discutat despre restructurarea unor direcții și despre redefinirea fișelor de post, astfel încât atribuțiile să fie corect repartizate și eficiența să fie crescută.
În plus, Nazare a încurajat conducerea direcțiilor din subordine să vină cu propuneri concrete pentru eficientizarea activității și reducerea risipei de resurse, atât financiare cât și umane.
Sporuri în valoare de 370 de milioane de lei în 2024
O parte semnificativă a cheltuielilor din Ministerul Finanțelor a fost direcționată către plata sporurilor și a indemnizațiilor. Potrivit datelor oficiale prezentate în comunicat, în anul 2024, aceste cheltuieli au ajuns la 370 de milioane de lei.
Dintre acestea, 360,5 milioane de lei au reprezentat exclusiv sporul pentru condiții vătămătoare. Acest spor este acordat în baza unor evaluări ale mediului de lucru, însă în multe cazuri a devenit o normă generalizată, fără o justificare concretă sau diferențiere reală între categoriile de angajați.
Pe lângă acest tip de spor, angajații Ministerului Finanțelor și ai instituțiilor din subordine au mai beneficiat doar de sporuri pentru handicap și de indemnizații acordate în baza titlului științific de doctor.
Această structură a cheltuielilor ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea sistemului actual de recompensare, în condițiile în care deficitul bugetar se adâncește și resursele disponibile sunt tot mai limitate.
Contextul economic și necesitatea măsurilor de echilibrare bugetară
Ministrul Finanțelor a explicat că România înregistrează un deficit bugetar important, iar ajustările trebuie făcute rapid pentru a evita consecințe severe. Printre acestea se numără dificultăți în atragerea de finanțări externe, pierderea încrederii din partea piețelor financiare și posibila creștere a costurilor de împrumut.
„România înregistrează un deficit bugetar semnificativ, ceea ce poate genera o serie de consecinţe severe, în lanţ, dacă nu adoptăm măsurile necesare la timp”, a explicat Nazare.
În acest sens, sunt avute în vedere mai multe măsuri: plafonarea sporurilor, ajustarea grilelor salariale, digitalizarea proceselor administrative, dar și eficientizarea achizițiilor publice. Guvernul susține că nu este vorba despre reduceri de salarii sau concedieri în masă, ci despre reforme structurale, aplicate gradual, cu consultare publică.
Protestele recente organizate în mai multe instituții din subordinea Ministerului Finanțelor reflectă o stare generalizată de incertitudine în rândul personalului. Angajații se tem că reformele propuse se vor traduce prin pierderi de venit sau prin suprasolicitare în lipsa unei reorganizări reale a sarcinilor.
În timpul întâlnirii cu ministrul Nazare, reprezentanții angajaților și-au exprimat nemulțumirile legate de lipsa de transparență în procesul de consultare și de lipsa unor garanții clare pentru păstrarea locurilor de muncă. Cu toate acestea, au recunoscut că este nevoie de reforme, atât timp cât acestea sunt aplicate echitabil și nu afectează în mod nedrept angajații care își fac corect datoria.
Ministrul a promis că orice măsură va fi precedată de discuții și că niciun angajat nu va fi afectat fără o justificare clară. În plus, a încurajat participarea la grupurile de lucru care vor analiza scenariile de eficientizare și va cere feedback permanent din partea personalului.
Planuri pentru reformă instituțională și digitalizare
În paralel cu reducerea cheltuielilor nejustificate, Ministerul Finanțelor are în vedere o reformă profundă a modului în care sunt gestionate activitățile curente. Printre priorități se numără digitalizarea operațiunilor interne, automatizarea unor proceduri și creșterea transparenței în alocarea resurselor.
Unul dintre obiectivele asumate de echipa de conducere este creșterea performanței prin tehnologizare și eliminarea birocrației inutile. Astfel, va fi posibilă și o redistribuire mai eficientă a resurselor umane și financiare, fără a afecta funcționarea instituției.
În același timp, sunt luate în calcul parteneriate cu alte ministere pentru crearea unei platforme integrate de monitorizare a cheltuielilor, care să permită identificarea rapidă a disfuncționalităților și luarea de decizii fundamentate în timp real.
Mesajul transmis de Alexandru Nazare a fost unul de deschidere și dialog, dar și de responsabilitate. Ministrul a reafirmat angajamentul Guvernului de a asigura stabilitatea fiscală și socială, dar și de a respecta drepturile angajaților din sectorul public.
Reforma aparatului bugetar este inevitabilă în actualul context economic, dar modul în care aceasta este implementată va face diferența între o adaptare eficientă și o criză de încredere.
Ministerul Finanțelor anunță că va continua consultările cu sindicatele și cu reprezentanții instituțiilor subordonate, urmărind să construiască o strategie coerentă și echitabilă. În acest demers, dialogul deschis și respectul reciproc între conducere și angajați vor fi fundamentale.
